Articol publicat în MARINA nr. 47 / Julie-Decembrie 2000, pp.4-5.
Cel mai puţin studiat sector al istoriei poştale militare române este acela al poştei navale. Ca un prim pas, prezint mai jos o ‘fişă’ a unei nave militare române din perioada celui de-al doilea război mondial. După câteva sumare date de ‘identificare’, urmează cea mai importantă parte: aceea a descrierii cronologice a activităţii în timpul războiului. Evident că aceste date vor permite o înţelegere mai bună a eventualelor corespondenţe expediate de la personalul navei.
Azi m-am oprit asupra Navei puitor de mine N.M.S. ‘Amiral Murgescu’. Şi aceasta pentru că fost nava cea mai modernă a Marinei Regale Române, cea care a participat cu succes la toate misiunile de minare şi, datorită armamentului său AA, şi la combaterea aviaţiei sovietice în cursul numeroaselor misiuni de escortare a convoaielor în Marea Neagră. Are la activ cele mai multe avioane doborâte (12).
Lansată la apă în 10.6.1939 la Galaţi, avea următoarele caracteristici: echipaj: 80; greutate: 812 tone; lungime / lăţime: 77 / 9,1 m; pescaj: 2,5 m; viteză: 16 noduri; autonomie: 3400 Mile la 12 noduri. Avea 2 motoare Krupp (Diesel) a câte 1100 C.P.
Armament:
2 tunuri navale şi AA de 102 mm; 2 tunuri AA Rheinmetall de 37 mm; 2 (4?) tunuri AA Oerlikon de 20 mm; 2 mitraliere duble de 13,2 mm; 2 lansatoare mine antisubmarin; încărcătură maximă de 135 mine.
Comandanţi:
6.41: Lt.cdor Alexandru Dumbravă (decorat post-mortem cu Mihai Viteazu cl.III).
6.42: Lt.cdor Mărgineanu Ovidiu
8.43: Lt.cdor Harting Gheorghe.
43-44: Cpt.cdor Foca Anton (decorat cu Mihai Viteazu cl.III).
Repere cronologice:
* 15-19.6.1941: participă la organizarea apărării portului Constanţa, în ‘Operaţiunea de minare Constanţa’, cea mai mare operaţie de acest gen din istoria Marinei Române.
* Face parte din ‘Gruparea Navală de Minare’, cu misiunea de a lansa Marele Baraj ‘Constanţa’ între Capul Midia şi Tuzla. 23.6.1941: suferă primul bombardament aerian sovietic în zona Constanţa, are 2 răniţi. Atacul continuă şi în următoarele 3 zile, dar bateria de 102 mm doboară în 26.6.1941 2 avione inamice (nava aflată la sud de portul Constanţa, în dreptul movilei Sara).
* 7-16.10.1941: participă la ‘Operaţiunea Varna’ (minarea coastelor Bulgariei, în zona cap Caliacra – Burgas).
* 11.11.1941: participă la lansarea unui baraj de mine între Gura Roman şi Gura Oceacov (Barajul ‘Roman-Oceakov’), în cadrul Grupării de Minare comandor August Roman.
* 28.3-2.4.1942: participă la minarea zonei dintre Constanţa – Insula Şerpilor – Bugaz, în cadrul Grupării de Minare Locotenent Comandor Alexandru Dumbravă. Lansează efectiv barajele A (28.3, în zona Capul Midia) şi C (2.4., spre Sfântu Gheorghe).
* 14-15.5.1942: participă la minare în zona S şi E Bugaz (limanul Nistrului): barajul ‘Lucia’.
* 24-27.6.1942: participă la minarea zonei Odesa, în cadrul Grupării Operative Horia Macellariu. Plecarea de la Constanţa în 24.6., intră în portul Odesa la 25.6, ora 10.00, lansează barajele Odesa II (26.6) şi Odesa I (27.6.1942).
* 7-8.10.1942: în escorta navelor ‘Suceava’, ‘Le Progres’ între Bugaz – Constanţa.
* 29.10.42: lansează (alături de ‘Dacia’) barajul de mine S-44 la sud de Insula Şerpilor.
* 1-2.11.1942: escortează navele ‘Danubius’ şi ‘Durostor’ între Cap Tendra – Sfântu Gheorghe.
* 5.11.1942: participă la lansarea barajului de mine S-42 la nord de Insula Şerpilor.
* 19-20.1.1943: în escorta crucişătorului ‘România’ între Constanţa – Sevastopol.
* 23-24.1.1943: în escorta navelor de transport ‘Lola’ şi ‘Varna’ de la Sevastopol la Constanţa.
* 30.1.1943: lansează barajul de mine S-57, în exteriorul barajului de la Capul Midia.
* 13.2.1943: lansează barajul de mine S-58 la larg de Constanţa.
* 17.2.1943: lansează barajul de mine S-59, la est de Tuzla.
* 1-2.3.1943: participă la escorta navei ‘Harkov’, între Constanţa – Sevastopol.
* 5-6.3.1943: participă la escorta navelor ‘Ardeal’ şi ‘Varna’, între Sevastopol – Constanţa.
* 27.3.1943: participă la lansarea barajului antisubmarin S-53, în larg de gura Chiliei.
* 1.4.1943: lansează barajul antisubmarin S-54, la sud de Sulina.
* 30.6.1943: termină reparaţiile la Şantierul Galaţi, iar de la Sulina escortează la Constanţa cargoul ‘Lola’.
* 18-19.7.1943: participă la escorta navelor ‘Prodromos’ şi ‘Shell 1’, între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 19-20.7.1943, escortează pe drumul de întoarcere la Constanţa, nava ‘Tisza’.
* 22-23.7.1943: participă la escorta navelor ‘Burgas’ şi ‘Varna’ între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 23-24.7.1943, a navelor ‘Prodromos’ şi ‘Ardeal’ pe drumul de întoarcere.
* 31.7-1.8.43: escortă la ‘Prodromos’, ‘Kassa’, ‘Seerose’, între Constanţa – Sevastopol.
* 2-3.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’ şi ‘Shell’ între Sevastopol – Constanţa.
* 9-10.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’ şi ‘Kassa’ între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 10-11.8.1943 în escorta navelor ‘Boy-Federson’ (ex-‘Harkov’, bombardat şi scufundat) şi ‘Varna’ pe drumul de întoarcere.
* 19-20.8.1943: în escortă de la Constanţa la Sevastopol, nava de transport ‘Varna’ scufundată de un submarin în apropiere de coastele Crimeei, la NV de Eupatoria.
* 21-22.8.1943: în escorta navelor ‘Burgas’, ‘Kassa’, ‘Tisza’ între Sevastopol – Constanţa.
* 27.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’, ‘Kassa’ între Constanţa – Sevastopol.
* 13-15.9.1943: în misiune de minare în Crimeea; la 15.9 instalează, alături de 2 puitoare de mine germane, un baraj de mine la V-S-V de farul Kersones, în contextul evacuării capului de pod Kuban.
* 20-21.9.1943: în escorta navei ‘Ardeal’ între Constanţa – Sevastopol, iar între 21-23.9.1943 în escorta ‘Prodromos’ pe drumul de întoarcere.
* 8-11.11.1943: lansează baraje de mine în zona Sevastopol. Apoi se întorce la Constanţa cu ‘Prodromos’ şi ‘Peter’.
* 21.11.1943: însoţeşte convoiul ‘Oituz’ de la Sulina spre Sevastopol, apoi însoţeşte convoiul ‘Lola’ şi ‘Santa Fe’ (torpilat şi scufundat).
* 11.12.1943: escortează un convoi care e nevoit să se întoarcă la Constanţa din cauza furtunii. Misiunea reluată la 14.12 de la Tuzla, apoi escorta revina la Constanţa cu cargoul ‘Peter’ în 16.12.
* 30.3-1.4.1944: escorta navei ‘România’ în cadrul evacuării Odesei, spre Constanţa, ia la bord şi o baterie AA de 37 mm.
* 3.4.1944: revine la Odesa cu ‘România’, ‘Lola’ şi ‘KT 25’ pentru a lua răniţi.
* 4.4.1944: pleacă spre Constanţa în escorta convoiului ‘România’, ‘Alba Iulia’, ‘Lola’ (3168 răniţi).
* 6.4.1944: revine în Odesa alături de ‘România’, plecând spre Constanţa a doua zi (transport răniţi).
* 14.4.1944: în acţiune în cadrul ‘Operaţiunii 60000’ (evacuarea Crimeei), escortează pe traseul Constanţa – Sevastopol convoiul de aprovizionare format din cargoul ‘Oituz’, navele fluviale ‘Lauden’, ‘Theben’, ‘Erzherzog Karl’. 15.4.1944: în apropierea coastelor Crimeii, convoiul suportă 5 atacuri aeriene, iar ‘Murgescu’ doboară 2 avioane. Seara, împreună cu două nave germane, formează escorta convoiului nr.2 (petrolierul ‘Ossag’, două bacuri de transport trupe – K.T.25, K.T.26) spre Constanţa.
* 11.5.1944: în escorta eşalonului IV de evacuare (‘Stejarul’, ‘Orient’, ‘Trandafirul’, ‘Basul’), ajunge a doua zi în golful Chersones. Rămâne aici înfruntând atacurile inamice până la ora 02.00, recuperează de pe bacuri cca.1000 evacuaţi, între care şi gen. Hartmann cu statul său major. Este ultima navă românească care se întoarce la Constanţa, ajunge aici în 12.5.1944, la ora 17.00. În aceeaşi zi nava este vizitată de Ion Antonescu.
* 25-26.5.1944: participă, în cadrul Grupării de Minare comandor Nicolae Bardescu, la lansarea a trei baraje de mine, care au închis intrarea dinspre larg către gura canalului Sulina.
* 29.5.1944: pavilionul N.M.S. Amiral Murgescu este decorat cu Ordinul ‘Steaua României’.
* 24.6.1944: participă la lansarea barajelor de mine S-103, S-104, S-105 în zona Sfântu Gheorghe – Cap Midia.
* 20-23.8.1944: nava uşor avariată ca urmare a bombardamentelor sovietice asupra Constanţei (un mort: sld. Grigorescu Nicolae).
* 30.8.1944: pleacă spre Sulina, spre a se pune la dispoziţia sovieticilor, dar conform noilor ordine, revine la Constanţa, pentru a aştepta navele sovietice.
* 2.9.1944: misiune de însoţire a unor nave sovietice de la Mangalia la Constanţa (în cursul căreia are loc un incident în urma căruia românii sunt suspectaţi de colaborare cu Germanii).
* 5.9.1944: toate navele din Constanţa dezarmate de sovietici. Ulterior nava ‘Murgescu’ a fost luată şi dusă în porturile sovietice, fără a mai fi returnată României vreodată. Sub numele de ‘Don’, nava a folosit pe rând ca navă şcoală, navă bază, navă de comandament, cazarmă şi atelier plutitor, sfârşind în 1989 în Golful Inkerman (Sevastopol).
BIBLIOGRAFIE:
1. Jipa Rotaru, Ioan Damaschin –
2. Glorie şi dramă, Marina Regală Română 1940-1945, Ed.Ion Cristoiu, 2000. Dorin Mara –
3. Marina Regală a României în cel de-al doilea război mondial, Ed. Economică, Bucureşti, 2000. Nicolae Koslinski, Raimond Stănescu
4. – Marina Română în al II-lea război mondial, Ed. Făt-Frumos, Bucureşti, 1999. *** –
Armata Română 1941-1945, Ed. RAI Bucureşti, 1996.
honoretpatria.wordpress.com 
27/01/2011 la 16:06 |
Fişă de navă militară: N.M.S. „Amiral Murgescu” © Grecu Dan 2003
Articol publicat în MARINA nr. 47 / Julie-Decembrie 2000, pp.4-5.
Cel mai puţin studiat sector al istoriei poştale militare române este acela al poştei navale. Ca un prim pas, prezint mai jos o ‘fişă’ a unei nave militare române din perioada celui de-al doilea război mondial. După câteva sumare date de ‘identificare’, urmează cea mai importantă parte: aceea a descrierii cronologice a activităţii în timpul războiului. Evident că aceste date vor permite o înţelegere mai bună a eventualelor corespondenţe expediate de la personalul navei.
Azi m-am oprit asupra Navei puitor de mine N.M.S. ‘Amiral Murgescu’. Şi aceasta pentru că fost nava cea mai modernă a Marinei Regale Române, cea care a participat cu succes la toate misiunile de minare şi, datorită armamentului său AA, şi la combaterea aviaţiei sovietice în cursul numeroaselor misiuni de escortare a convoaielor în Marea Neagră. Are la activ cele mai multe avioane doborâte (12).
Lansată la apă în 10.6.1939 la Galaţi, avea următoarele caracteristici: echipaj: 80; greutate: 812 tone; lungime / lăţime: 77 / 9,1 m; pescaj: 2,5 m; viteză: 16 noduri; autonomie: 3400 Mile la 12 noduri. Avea 2 motoare Krupp (Diesel) a câte 1100 C.P.
Armament:
2 tunuri navale şi AA de 102 mm; 2 tunuri AA Rheinmetall de 37 mm; 2 (4?) tunuri AA Oerlikon de 20 mm; 2 mitraliere duble de 13,2 mm; 2 lansatoare mine antisubmarin; încărcătură maximă de 135 mine.
Comandanţi:
6.41: Lt.cdor Alexandru Dumbravă (decorat post-mortem cu Mihai Viteazu cl.III).
6.42: Lt.cdor Mărgineanu Ovidiu
8.43: Lt.cdor Harting Gheorghe.
43-44: Cpt.cdor Foca Anton (decorat cu Mihai Viteazu cl.III).
Repere cronologice:
* 15-19.6.1941: participă la organizarea apărării portului Constanţa, în ‘Operaţiunea de minare Constanţa’, cea mai mare operaţie de acest gen din istoria Marinei Române.
* Face parte din ‘Gruparea Navală de Minare’, cu misiunea de a lansa Marele Baraj ‘Constanţa’ între Capul Midia şi Tuzla. 23.6.1941: suferă primul bombardament aerian sovietic în zona Constanţa, are 2 răniţi. Atacul continuă şi în următoarele 3 zile, dar bateria de 102 mm doboară în 26.6.1941 2 avione inamice (nava aflată la sud de portul Constanţa, în dreptul movilei Sara).
* 7-16.10.1941: participă la ‘Operaţiunea Varna’ (minarea coastelor Bulgariei, în zona cap Caliacra – Burgas).
* 11.11.1941: participă la lansarea unui baraj de mine între Gura Roman şi Gura Oceacov (Barajul ‘Roman-Oceakov’), în cadrul Grupării de Minare comandor August Roman.
* 28.3-2.4.1942: participă la minarea zonei dintre Constanţa – Insula Şerpilor – Bugaz, în cadrul Grupării de Minare Locotenent Comandor Alexandru Dumbravă. Lansează efectiv barajele A (28.3, în zona Capul Midia) şi C (2.4., spre Sfântu Gheorghe).
* 14-15.5.1942: participă la minare în zona S şi E Bugaz (limanul Nistrului): barajul ‘Lucia’.
* 24-27.6.1942: participă la minarea zonei Odesa, în cadrul Grupării Operative Horia Macellariu. Plecarea de la Constanţa în 24.6., intră în portul Odesa la 25.6, ora 10.00, lansează barajele Odesa II (26.6) şi Odesa I (27.6.1942).
* 7-8.10.1942: în escorta navelor ‘Suceava’, ‘Le Progres’ între Bugaz – Constanţa.
* 29.10.42: lansează (alături de ‘Dacia’) barajul de mine S-44 la sud de Insula Şerpilor.
* 1-2.11.1942: escortează navele ‘Danubius’ şi ‘Durostor’ între Cap Tendra – Sfântu Gheorghe.
* 5.11.1942: participă la lansarea barajului de mine S-42 la nord de Insula Şerpilor.
* 19-20.1.1943: în escorta crucişătorului ‘România’ între Constanţa – Sevastopol.
* 23-24.1.1943: în escorta navelor de transport ‘Lola’ şi ‘Varna’ de la Sevastopol la Constanţa.
* 30.1.1943: lansează barajul de mine S-57, în exteriorul barajului de la Capul Midia.
* 13.2.1943: lansează barajul de mine S-58 la larg de Constanţa.
* 17.2.1943: lansează barajul de mine S-59, la est de Tuzla.
* 1-2.3.1943: participă la escorta navei ‘Harkov’, între Constanţa – Sevastopol.
* 5-6.3.1943: participă la escorta navelor ‘Ardeal’ şi ‘Varna’, între Sevastopol – Constanţa.
* 27.3.1943: participă la lansarea barajului antisubmarin S-53, în larg de gura Chiliei.
* 1.4.1943: lansează barajul antisubmarin S-54, la sud de Sulina.
* 30.6.1943: termină reparaţiile la Şantierul Galaţi, iar de la Sulina escortează la Constanţa cargoul ‘Lola’.
* 18-19.7.1943: participă la escorta navelor ‘Prodromos’ şi ‘Shell 1’, între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 19-20.7.1943, escortează pe drumul de întoarcere la Constanţa, nava ‘Tisza’.
* 22-23.7.1943: participă la escorta navelor ‘Burgas’ şi ‘Varna’ între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 23-24.7.1943, a navelor ‘Prodromos’ şi ‘Ardeal’ pe drumul de întoarcere.
* 31.7-1.8.43: escortă la ‘Prodromos’, ‘Kassa’, ‘Seerose’, între Constanţa – Sevastopol.
* 2-3.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’ şi ‘Shell’ între Sevastopol – Constanţa.
* 9-10.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’ şi ‘Kassa’ între Constanţa – Sevastopol, apoi, între 10-11.8.1943 în escorta navelor ‘Boy-Federson’ (ex-‘Harkov’, bombardat şi scufundat) şi ‘Varna’ pe drumul de întoarcere.
* 19-20.8.1943: în escortă de la Constanţa la Sevastopol, nava de transport ‘Varna’ scufundată de un submarin în apropiere de coastele Crimeei, la NV de Eupatoria.
* 21-22.8.1943: în escorta navelor ‘Burgas’, ‘Kassa’, ‘Tisza’ între Sevastopol – Constanţa.
* 27.8.1943: în escorta navelor ‘Tisza’, ‘Kassa’ între Constanţa – Sevastopol.
* 13-15.9.1943: în misiune de minare în Crimeea; la 15.9 instalează, alături de 2 puitoare de mine germane, un baraj de mine la V-S-V de farul Kersones, în contextul evacuării capului de pod Kuban.
* 20-21.9.1943: în escorta navei ‘Ardeal’ între Constanţa – Sevastopol, iar între 21-23.9.1943 în escorta ‘Prodromos’ pe drumul de întoarcere.
* 8-11.11.1943: lansează baraje de mine în zona Sevastopol. Apoi se întorce la Constanţa cu ‘Prodromos’ şi ‘Peter’.
* 21.11.1943: însoţeşte convoiul ‘Oituz’ de la Sulina spre Sevastopol, apoi însoţeşte convoiul ‘Lola’ şi ‘Santa Fe’ (torpilat şi scufundat).
* 11.12.1943: escortează un convoi care e nevoit să se întoarcă la Constanţa din cauza furtunii. Misiunea reluată la 14.12 de la Tuzla, apoi escorta revina la Constanţa cu cargoul ‘Peter’ în 16.12.
* 30.3-1.4.1944: escorta navei ‘România’ în cadrul evacuării Odesei, spre Constanţa, ia la bord şi o baterie AA de 37 mm.
* 3.4.1944: revine la Odesa cu ‘România’, ‘Lola’ şi ‘KT 25’ pentru a lua răniţi.
* 4.4.1944: pleacă spre Constanţa în escorta convoiului ‘România’, ‘Alba Iulia’, ‘Lola’ (3168 răniţi).
* 6.4.1944: revine în Odesa alături de ‘România’, plecând spre Constanţa a doua zi (transport răniţi).
* 14.4.1944: în acţiune în cadrul ‘Operaţiunii 60000’ (evacuarea Crimeei), escortează pe traseul Constanţa – Sevastopol convoiul de aprovizionare format din cargoul ‘Oituz’, navele fluviale ‘Lauden’, ‘Theben’, ‘Erzherzog Karl’. 15.4.1944: în apropierea coastelor Crimeii, convoiul suportă 5 atacuri aeriene, iar ‘Murgescu’ doboară 2 avioane. Seara, împreună cu două nave germane, formează escorta convoiului nr.2 (petrolierul ‘Ossag’, două bacuri de transport trupe – K.T.25, K.T.26) spre Constanţa.
* 11.5.1944: în escorta eşalonului IV de evacuare (‘Stejarul’, ‘Orient’, ‘Trandafirul’, ‘Basul’), ajunge a doua zi în golful Chersones. Rămâne aici înfruntând atacurile inamice până la ora 02.00, recuperează de pe bacuri cca.1000 evacuaţi, între care şi gen. Hartmann cu statul său major. Este ultima navă românească care se întoarce la Constanţa, ajunge aici în 12.5.1944, la ora 17.00. În aceeaşi zi nava este vizitată de Ion Antonescu.
* 25-26.5.1944: participă, în cadrul Grupării de Minare comandor Nicolae Bardescu, la lansarea a trei baraje de mine, care au închis intrarea dinspre larg către gura canalului Sulina.
* 29.5.1944: pavilionul N.M.S. Amiral Murgescu este decorat cu Ordinul ‘Steaua României’.
* 24.6.1944: participă la lansarea barajelor de mine S-103, S-104, S-105 în zona Sfântu Gheorghe – Cap Midia.
* 20-23.8.1944: nava uşor avariată ca urmare a bombardamentelor sovietice asupra Constanţei (un mort: sld. Grigorescu Nicolae).
* 30.8.1944: pleacă spre Sulina, spre a se pune la dispoziţia sovieticilor, dar conform noilor ordine, revine la Constanţa, pentru a aştepta navele sovietice.
* 2.9.1944: misiune de însoţire a unor nave sovietice de la Mangalia la Constanţa (în cursul căreia are loc un incident în urma căruia românii sunt suspectaţi de colaborare cu Germanii).
* 5.9.1944: toate navele din Constanţa dezarmate de sovietici. Ulterior nava ‘Murgescu’ a fost luată şi dusă în porturile sovietice, fără a mai fi returnată României vreodată. Sub numele de ‘Don’, nava a folosit pe rând ca navă şcoală, navă bază, navă de comandament, cazarmă şi atelier plutitor, sfârşind în 1989 în Golful Inkerman (Sevastopol).
BIBLIOGRAFIE:
1. Jipa Rotaru, Ioan Damaschin –
2. Glorie şi dramă, Marina Regală Română 1940-1945, Ed.Ion Cristoiu, 2000. Dorin Mara –
3. Marina Regală a României în cel de-al doilea război mondial, Ed. Economică, Bucureşti, 2000. Nicolae Koslinski, Raimond Stănescu
4. – Marina Română în al II-lea război mondial, Ed. Făt-Frumos, Bucureşti, 1999. *** –
Armata Română 1941-1945, Ed. RAI Bucureşti, 1996.
© Grecu Dan 2003 http://membres.multimania.fr/dgrecu/Murgescu.html