Archive for the ‘C. Mareșal Ion Antonescu’ Category

Stenograma întocmită de Paul Otto Schmidt, la 10.VIII.1941, pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antonescu, Berdicev (Ucraina), 6 august 1941

08/08/2015

Berdicev 6 august 1941 Stenograma

Führerul a înmânat, personal, Generalului Antonescu Crucea de Cavaler, în prezenţa feldmareşalilor Keitel şi von Rundstedt, a Generalului Jodl şi a colaboratorilor lor. Antonescu a fost însoţit de şeful său de Stat Major (Generalul Alexandru Ioaniţiu) şi un aghiotant.

Înainte de înmânarea decoraţiei, Führerul a declarat că, în urmă cu un an, când a decis să acorde României garanţii de inviolabilitate a frontierelor, a fost conştient că această măsură, ca şi celelalte care au urmat mai târziu, va determina Rusia, mai devreme sau mai târziu, să devină inamicul implacabil al Germaniei. În cursul ulterior al evenimentelor, Rusia a făcut, apoi, tot mai multe încercări de şantaj, aşa că el (Führerul) a trebuit să se hotărască pentru a acţiona rapid, ca să o ia înaintea inamicului, care, aşa cum ştim acum, era incredibil de bine înarmat. În legătură cu asta, el (Führerul) a întrebat România ce atitudine ar dori să adopte. Faptul că această ţară luptă astăzi de partea Germaniei, după ce a depăşit criza internă, într-o perioadă scurtă, se datorează exclusiv Generalului Antonescu, al cărui curaj, hotărâre, devotament şi voinţă de a munci au reprezentat valori ce nu pot fi măsurate cu exactitate, dar care au avut o extraordinară influenţă în desfăşurarea evenimentelor. Încă de la început Antonescu a avut încrederea personală a Führerului.

De când armele au început să vorbească, Generalul a arătat curaj şi calităţi de conducător. Fără ezitare, el s-a plasat imediat de partea Germaniei şi în scurta perioadă de când conduce România a realiza lucruri extraordinare. În aceste condiţii, este o plăcere şi o mare satisfacţie pentru Führer să ştie că unităţi germane sunt, de asemenea,
sub comanda Generalului Antonescu (Referire la Grupul Antonescu, Armatele 3 şi 4 Române, Armata 11 Germană).

Eliberarea Basarabiei reprezintă primul succes pentru Antonescu şi el (Führerul) vrea să folosească această ocazie pentru a conferi Generalului Antonescu decoraţia prin care naţiunea germană răsplăteşte curajul, eroismul şi calităţile de conducere ale oamenilor ei.

Generalul Antonescu a mulţumit în modul cel mai sincer pentru atitudinea înţelegătoare pe care Führerul a arătat-o întotdeauna faţă de el. Acceptă cu bucurie decoraţia în numele Armatei Române şi al poporului român. În felul acesta, el repetă asigurarea pe care i-a dat-o deja Führerului la prima întâlnire cu el, şi anume că Germania poate conta fără rezerve pe poporul român, pentru că, la urma urmelor, nu Generalul Antonescu singur a mers cu Germania; în spatele lui s-a aflat întregul popor. Germania poate avea încredere şi în viitor în viteaza şi onesta naţiune română. România se
simte onorată că poate lupta împotriva duşmanului comun alături de Germania şi, astfel, să-şi contribuie la apărarea civilizaţiei.
Apoi, Führerul a conferit Generalului Antonescu Crucea de Cavaler, precum şi Crucea de Fier, clasa I şi a II-a.

Într-o scurtă convorbire, în prezenţa Feldmareşalului Keitel şi a colonelului Schmundt, care a urmat conferirii decoraţiei, Führerul a declarat că clarificarea rapidă a relaţiilor cu Rusia a fost foarte importantă. La începutul lui iunie el a avut convingerea că orice alt efort pentru a ajunge la o astfel de clarificare era tratat de ruşi într-o manieră de
tergiversare, astfel încât conflictul inevitabil putea numai să fie amânat pentru cel mult una sau două luni. În felul acesta, el s-ar fi declanşat într-o perioadă nefavorabilă pentru Germania, întrucât după mijlocul lunii august şi începutul lunii septembrie era dificil, din cauza vremii, să se înceapă o operaţiune militară împotriva Rusiei (Chiar şi aşa, faţă de programarea iniţială a Operaţiunii „Barbarossa”, cel mai târziu la data de 1 mai 1941, atacul contra URSS a fost amânat din cauza conflictului din Balcani, astfel că, ulterior, săptămânile pierdute au fost luate în calcul pentru a se explica eşecul din faţa Moscovei (decembrie 1941) şi – probabil – al întregii campanii din Est !).

După lungi deliberări şi după o examinare profundă a propriei sale conştiinţe, el (Führerul) a ajuns la convingerea că lupta era iminentă. El mulţumeşte României pentru că şi-a dat seama imediat care este situaţia în ceea ce o priveşte şi nu a făcut nici un fel de dificultăţi.

Problemele care trebuie să fie rezolvate sunt aceleaşi ca la începutul campaniei, adică mai întâi distrugerea forţei vii a inamicului şi, apoi, distrugerea sau capturarea centrelor industriale puternice şi a bazelor de materii prime ale Rusiei. În ceea ce priveşte prima chestiune, adică distrugerea forţei vii a duşmanului, ruşii înşişi au răspuns în maniera în care Führerul sperase întotdeauna, aproape sigur, fără însă a avea o certitudine.

Ei au acceptat lupta în apropierea frontierei. Ţinând seama de concentrarea extraordinară a forţelor lor, probabil că nu le-a mai rămas nimic altceva de făcut, întrucât o retragere a unor mase puternic concentrate nu mai era posibilă. În felul acesta, cea mai mare parte a armatei a suferit o înfrângere zdrobitoare, fiind făcută fie prizonieră, fie alungată. Numai resturi ale acestora au reuşit să stabilească un nou front. Acestea însă sunt datorate forţei de calitate mai slabă.

Rezultatele înaintării germane pot fi apreciate după numărul prizonierilor şi mărimea prăzii: 900 000 prizonieri, 10 000 avioane, 13 000 tancuri, 10 400 tunuri şi au fost capturate cantităţi considerabile de alte materiale. Întrucât, conform experienţei războiului mondial, sunt cel puţin doi răniţi la un prizonier, şi ruşii au luptat de data asta cu un fanatism deosebit, s-ar putea presupune că au fost scoşi din luptă 3 până la 4 milioane de soldaţi ruşi. Că ruşii au suferit pierderi grele este indicat şi de faptul că au fost combinate unele unităţi. În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, anume ocuparea sau distrugerea centrelor industriale sau a bazelor de materii prime, el (Führerul) speră ca luna
viitoare să fie posibilă ocuparea Leningradului, cu centrul său industrial, regiunile mineraliere din sudul Ucrainei, zona industrială din jurul Harkovului şi zona industrială a Moscovei.

El speră să atingă aceste obiective înainte de începerea vremii nefavorabile.
Führerul a apreciat că următorul obiectiv major este atacarea Leningradului, care poate să înceapă peste două zile, îndreptarea unor „bucle” care mai persistă încă pe linia frontului şi distrugerea unităţilor care sunt încercuite în „pungi”. În continuare, trebuie să se înainteze în sud spre zonele mineraliere şi, în final, ca ultimă operaţiune, trebuie luată Moscova.

Chiar dacă s-ar fi obţinut rezultate mai mari decât cel care au fost obţinute acum, n-ar fi fost totuşi posibilă o înaintare mai rapidă, din cauză că nu s-ar fi putut asigura aprovizionarea. În aceste condiţii, a fost un succes pentru Germania că, practic, ea a putut să repună în funcţiune întreaga reţea de căi ferate în teritoriul ocupat, în parte cu material rulant rusesc, dar şi cu material rulant german, după schimbarea ecartamentului. În toate condiţiile însă aprovizionarea trebuie asigurată înainte de începerea următoarei înaintări, dacă nu se doreşte repetarea aceleiaşi erori pe care a făcut-o o altă binecunoscută personalitate (Napoleon în 1812 !) în timpul acţiunilor împotriva Rusiei.
În continuare, Führerul a discutat cu Antonescu unele probleme strategice, precum modul de acţiune în Ucraina, în special cu privire la posibilitatea de a împinge forţele ruseşti din sudul Ucrainei într-o „pungă”, încercuită de câteva divizii de tancuri.

Antonescu a confirmat această posibilitate şi a explicat, cu ajutorul hărţii, planurile pe care le are în ceea ce priveşte Grupul de Armate aflat sub comanda sa. El a menţionat, în acest sens, că în zona în care acţionează el a lichidat toate punctele de rezistenţă în două săptămâni; şi a insistat, în mod repetat, că, după lichidarea diverselor „pungi”, acolo se află concentrate prea multe trupe, astfel că poate exista pericolul unor dificultăţi în aprovizionare. El a sugerat ca în primul rând diviziile italiene, care au fost aduse acum, să fie deplasate mai departe spre nord, ca să poată fi astfel prevenită aglomerarea de trupe.
Führerul a răspuns că au fost deja date ordinele necesare pentru deplasarea italienilor şi pentru direcţionarea generală a trupelor spre nord.

Antonescu a declarat, în continuare, că vrea să ocupe în sud nu numai Odessa, ci şi Sevastopolul şi Crimeea, ca să cuprindă astfel şi bazele aeriene ale ruşilor de pe care aviaţia acestora, cu noile lor bombardiere ce au o viteză de 500 km, bombardează Constanţa.
Cu ajutorul hărţii, Antonescu a prezentat mai departe planurile sale privind înaintarea în Ucraina spre est şi sud a trupelor pe care le comandă, fără să prevadă totuşi date precise în legătură cu aceasta. El a indicat numai prin gesturi cu mâna direcţia generală de înaintare pe care o avea în vedere.
După încheierea discuţiei, Führerul a avut o întâlnire cu Feldmareşalul von Rundtsedt, în timp ce Antonescu era informat, într-o încăpere alăturată, despre intenţiile germane privind Kievul etc., de către colaboratori importanţi ai Feldmareşalului von Rundtsedt.

(DGFP, Series D, vol. XIII, London, HMSO, 1964,
doc. nr. 188, p. 296-299;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets,
doc. nr. 85, p. 622-626;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler,
doc. nr. 13, p. 93-96).

Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea – Jurnalul Maresalului Antonescu, Vol.I 4.IX1940-31.XII.1941

2 iunie 1882 – 2 iunie 2015

02/06/2015

Gen. Ion Antonescu rostește un discurs cu ocazia plecării lui Wilhelm Fabricius (ministrul Germaniei la Bucureşti, 29 aprilie 1936 – 30 ianuarie 1941). De la stânga: dna Elvira Sima, Horia Sima (vicepreședintele Consiliului de Miniștri), dna Fabricius, gen. Ion Antonescu, dna Tsutsui (soția ministrului Japoniei la București, Kiyoshi Tsutsui). București – 10 Ianuarie 1941

10/01/2015

Ion Antonescu. Bucuresti - 10 ianuarie 1941

Regele Mihai și Regina mamă Elena răspund salutului legionarilor cu ocazia manifestației de la Iași, proclamat „Oraș al Mișcării Legionare”, în dreapta Horia Sima, plan secund, centru, în cămașă verde legionară, Ion Antonescu, cel din spatele lui, în straie țărănești, aproape ascuns, Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului. Iași – 8 Noiembrie 1940

08/11/2014

Regle Mihai, Regina Mamă Elena, Ion Antonescu, Horia Sima, Ion Zelea Codreanu. Iași - 8 noiembrie 1940

Mareșalul Ion Antonescu, aici la o mănăstire aflată în apropierea liniei frontului. – Mai 1944

23/08/2014

Mareșal I. Antonescu - Mai 1944

Mareșalul Ion Antonescu pe front, în centru col. adj. Mircea Elefterescu, Șeful Cabinetului Militar al Conducătorului. Basarabia – Iulie 1941

16/07/2014

Mareșalul Ion Antonescu. Basarabia - Iulie 1941

Ion Antonescu † 1 Iunie 1946

01/06/2014

Ion Antonescu † 1 Iunie 1946

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Cadrul nr. 8614 Gardian public, uniformă model 1930 (după accesoriile de culoare albă probabil o uniformă de paradă), iar în fundal câţiva subofiţeri de infanterie (şapci cu bandă albastră, după formă probabil model 1934), în dreapta, cel cu coif, un jandarm. Bucureşti – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941

03/05/2014

8614

Stop cadre film Agfa color, 1941 (copie digitală după original aflată în colecția personală)

Mareșalul Ion Antonescu discută cu doi bravi veterani (cel din dreapta poartă o bonetă de veteran decorată cu două galoane de rănit în luptă care sunt vizibile și pe brațul stâng). Basarabia – (probabil) 29 Aprilie 1944

29/04/2014

Mareșalul Antonescu. Basarabia - 29 Aprilie 1944

Mareșalul Ion Antonescu întâmpinat pe aeroportul din Salzburg de Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului Joachim von Ribbentrop, în fundal se observă aripa avionului personal al Führer-ului, un Focke-Wulf Fw 200 ”Condor”. Salzburg – 12 Aprilie 1943

12/04/2014

Mareșalul Ion Antonescu. Salzburg – 12 Aprilie 1943

București – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941

15/02/2014

7768865988879150937110321
10816123661240814405

București – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941, a set on Flickr.

Stop cadre film Agfa color, 1941 (copie digitală după original aflată în colecția personală)

Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s-a terminat. Din Carpaţi şi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. Lupta pentru asigurarea dezvoltării noastre, pentru salvarea credinţei, pentru ordine şi pentru civilizaţie, continuă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de Nistru”.

25/07/2013

Gen. Ion Antonescu

(sursa info: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea – Jurnalul Mareșalului Antonescu, Vol.I); Sursa foto: Armata Română în Al Doilea Război Mondial, Ed. Meridiane, București 1995;

Generalul Ion Antonescu asistă la slujba de parastas a Regelui Ferdinand I. Primul din dreapta, Col. Adj. Mircea Elefterescu, Șeful Cabinetului Militar al Conducătorului. Biserica mănăstirii Curtea de Argeș, 20 iulie 1941

20/07/2013

Curtea de Argeș, 20 iulie 1941

De la stânga: General Aurelian Son (?!) (cdt. al Corpului 5 A. 1941-1943), General der Infanterie Arthur Hauffe (şeful Misiunii Militare Germane, 1941-43), M.S. Regele Mihai I, Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu. Miercuri, 9 iulie 1941.

09/07/2013

Miercuri, 9 iulie 1941

Generalul Ion Antonescu (ridicat la rangul de Mareșal al României prin Decret Regal nr.2352/ 21 august 1941) alături de soția Maria Antonescu, aici probabil în grădina din spatele vilei de la Predeal fotografiați împreună cu cei doi câini ai familiei. Predeal – vara lui (8, 9 Iunie?) 1941

09/11/2012

Generalul Ion Antonescu la vila de la Predeal, aici la schi (în spatele vilei era amenajată o pârtie de schi*). Predeal – iarna lui 1937/38

25/10/2012

Generalul Ion Antonescu. Predeal – iarna lui 1937.38

Mareșalul Ion Antonescu, la parada militară de la 10 mai 1943, Ziua Națională a Regatului României (autorul fotografiilor este celebrul fotograf, Willy Pragher). București – 10 Mai 1943

10/05/2012

 

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri (fotografie colorată de subsemnatul). București – 28 Noiembrie 1940

19/01/2012

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri (autorul fotografiei este jurnalistul și fotograful german Wolfgang Weber). București – 28 Noiembrie 1940

19/01/2012

Mareșalul Ion Antonescu (fotografie colorată de subsemnatul). Berlin – 22 Noiembrie 1940

22/12/2011

Mareșalul Ion Antonescu. Berlin – 22 Noiembrie 1940

(fotografie colorată de subsemnatul)

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Mareșalul Ion Antonescu la vila de la Predeal, aici pozând pictorului Isachi Mirea. Predeal – 23, 24? Noiembrie 1941

08/12/2011

Mareșalul Ion Antonescu, oferă unui soldat, ca suvenir, capela personală. (autorul fotografiei este celebrul fotograf, Hanns Hubmann). (gara) Tighina – 23 August 1941

23/08/2011

Mareșalul Ion Antonescu. (autorul fotografiei este celebrul fotograf și cameraman, Walter Frentz). (posibil) Führerhauptquartier ”Wolfsschanze”, Rastenburg – 10 Ianuarie 1943

01/06/2011

Mareșalul Ion Antonescu, alături de cel care îl va trăda, exact peste trei ani de la luarea acestei fotografii. Tighina – 23 August 1941

24/05/2011

Mareșalul Ion Antonescu, expune situația frontului. În dreapta, General de corp de armată Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei a 4-a. Tighina – 23 August 1941

25/02/2011

Generalul Ion Antonescu, la parada militară de la 10 mai 1941, Ziua Națională a Regatului României. București – 10 Mai 1941

18/02/2011

De la stânga: Majestatea Sa Regina-mamă Elena, D-na Maria General Antonescu. București – 10 Mai 1941

Fundal, de la stânga: Patriarhul României Nicodim Munteanu, Majestatea Sa Regina-mamă Elena, D-na Maria General Antonescu. București – 10 Mai 1941

Generalul Ion Antonescu (dreapta), alături de Majestatea Sa Regina-mamă Elena, în timpul unei plimbări pe Calea Victoriei. București – 27 Septembrie 1940

11/02/2011

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, alături de Mihai Antonescu (plan secund) pe treptele Palatului Cantacuzino, sediul Președinției Consiliului de Ministri. București – 18 Septembrie 1940

04/02/2011

Mareșalul Ion Antonescu (dreapta), Majestatea Sa Regina-mamă Elena și Mihai Antonescu (stânga), primesc în Sala Tronului felicitările Guvernului. București – 1 Ianuarie 1942

28/01/2011

Mareșalul Ion Antonescu (dreapta), Majestatea Sa Regina-mamă Elena, Mihai Antonescu (al treilea stânga) și oficiali ai guvernului participă la ”Te Deum”-ul oficiat cu prilejul noului an. București, Catedrala Patriarhală – 1 Ianuarie 1942

28/01/2011

Mareșalul Ion Antonescu, aici în grad de general de corp de armată. Berlin – 22 Noiembrie 1940

07/01/2011

Mareșalul Ion Antonescu la serbarea Bobotezei. București – 6 Ianuarie 1942

06/01/2011

Domnul Iordan Lungu și fii acestuia așteaptă începerea ceremoniei, după ce l-a succedat pe tatăl său, domnul Iordan Lungu, pentru a treizeci și opta oară va recupera Sfânta Cruce din Dâmbovița. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Sosirea oficialităților, Mareșalul Ion Antonescu (stânga), familia Lungu (dreapta). Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Mareșalul Ion Antonescu salutat de familia Lungu, Patriarhul României Nicodim Munteanu (dreapta), Mihai Antonescu (stânga). Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Începerea ceremoniei. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Familia Lungu coboară în apele Dâmboviței. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Patriarhul Nicodim Munteanu înmânează Sfânta Cruce. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Aruncarea Sfintei Cruci în Dâmbovița. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Domnul Iordan Lungu și fii acestuia recuperează Sfânta Cruce. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Domnul Iordan Lungu și fii acestuia înmânează Sfânta Cruce. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Familia Lungu se reântoarce pe malul opus. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Trecerea în revistă a trupelor. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Oficialități asistă la serviciul religios. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Mareșalul Ion Antonescu și alte oficialități asistă la defiladea trupei. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1942

Generalul Ion Antonescu la serbarea Bobotezei. București – 6 Ianuarie 1941

06/01/2011

Gen. Ion Antonescu (centru), Patriarhul României Nicodim Munteanu (dreapta). Palatul Regal – 6 Ianuarie 1941

Patriarhul României Nicodim Munteanu (stânga), Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Horia Sima (dreapta, în negru), Gen. Ion Antonescu (dreapta). Palatul Regal – 6 Ianuarie 1941

Patriarhul României Nicodim Munteanu (stânga), Gen. Ion Antonescu (centru), Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Horia Sima (dreapta, în negru). Palatul Regal – 6 Ianuarie 1941

Trecerea în revistă a trupelor, Gen. Ion Antonescu (al doilea stânga). Piața Senatului – 6 Ianuarie 1941

Oficialități asistă la serviciul religios, Gen. Ion Antonescu (dreapta). Piața Senatului – 6 Ianuarie 1941

Gen. Ion Antonescu (în tribună, al doilea din dreapta) și alte oficialități asistă la defiladea trupei. Piața Senatului – 6 Ianuarie 1941

Mareșalul Ion Antonescu în vizită la Führerhauptquartier ”Wolfsschanze”, Rastenburg, Ostpreußen (Prusia Orientală), întâmpinat de Führer la gara din satul Görlitz (Gierłoż). Görlitz – 10 Ianuarie 1943

31/12/2010

Conducătorul Statului Român – Generalul de corp de armată Ion Antonescu în vizită la Berlin, pentru semnarea ”Pactului Tripartit”. Berlin – 22/23 Noiembrie 1940

17/12/2010

Sosirea la recepția de la Hotelul Adlon, oferită de către Joachim v. Ribbentrop.
De la stânga:
– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel ( Comandantul Suprem al Armatei);
Fundal, stânga:
– Chef des Protokolls im Auswärtigen Amt, Freiherrn (baronul) Alexander von Dörnberg (şeful Protocolului de la MAE din Berlin).
Berlin, 22 Noiembrie,  Hotelul Adlon, bulevardul ”Unter den Linden”, orele 18,00.

– Rudolf Hess, Reichsminster (ministru al Reich-ului) (centru, stânga)
– Gen. Ion Antonescu prezintă cartea ”Istoria României în Imagini”
– Dr. Paul Otto Schmidt, Chefdolmetscher des Auswärtigen Amtes (şef interpret al Ministerului Afacerilor Externe) (centru);
Berlin, 23 Noiembrie, ”Neue Reichskanzlei”, orele 11,00.

Discursul Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu, după semnarea protocolului.
La masă, de la stânga:
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza;
– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Reichsaussenminister Joachim v. Ribbentrop (Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului);
– Ambasadorul Japoniei Imperiale Saburō Kurusu;
– Reprezentantul Italiei Gino Buti;
– Reprezentantul Ungariei Döme Sztojay;
Berlin, 23 Noiembrie, ”Neue Reichskanzlei” (Noua Cancelarie a Reich-ului), ”Grossen Empfangssaal” (marea sală de recepție), orele 12,30.
– Dr. Paul Otto Schmidt (şef interpret al Ministerului Afacerilor Externe) citește traducerea discursului Conducătorului Statului Român.
Berlin, 23 Noiembrie,  ”Neue Reichskanzlei” (Noua Cancelarie a Reich-ului), ”Grossen Empfangssaal” (marea sală de recepție), orele 12,30.

Primirea Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu, ”pentru convorbiri politice cu Führerul şi Dl. von Ribbentrop”.
În fundal, de la stânga:
– Joachim v. Ribbentrop, Reichsaussenminister (Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului);
– Rudolf Hess, Reichsminster (ministru al Reich-ului);
– Robert Ley, Führer der Deutsche Arbeitsfront, DAF (Lider al Frontului Muncii German);
– Großadmiral Erich Raeder, Oberbefehlshaber der Kriegsmarine (Comandantul Suprem al Marinei de Război);
– Joseph Goebbels, Propagandaminister (Ministrul Propagandei);
– Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel, ( Comandantul Suprem al Armatei);
Prim plan, dreapta:
– Ministrul României la Berlin – Constantin-Paul Grecianu;
Berlin, 23 Noiembrie, ”Neue Reichskanzlei”, aproximativ orele 14,00.

Generalul de corp de armată Ion Antonescu. București, Catedrala Patriarhală – 22 Septembrie 1940

10/12/2010

Ungerea Marelui Voievod de Alba-Iulia Mihai I, ca rege, de către Patriarhul României Nicodim Munteanu. București, Catedrala Patriarhală – 22 Septembrie 1940

După ceremonia religioasă. Patriarhul României Nicodim Munteanu (fundal, primul dreapta). București, Catedrala Patriarhală – 22 Septembrie 1940

După ceremonia religioasă. Patriarhul României Nicodim Munteanu (fundal, centru). București, Catedrala Patriarhală – 22 Septembrie 1940

Conducătorul Statului Român – Generalul de corp de armată Ion Antonescu în vizită la Berlin, pentru semnarea ”Pactului Tripartit”. Berlin – 23 Noiembrie 1940

03/12/2010

”Semnarea Protocolului la Ministerul Afacerilor Străine.”
La masă, de la stânga:
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza;
– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Reichsaussenminister Joachim v. Ribbentrop (Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului);
– Ambasadorul Japoniei Imperiale Saburō Kurusu;
– Reprezentantul Italiei Gino Buti;
– Reprezentantul Ungariei Döme Sztojay;
Berlin, ”Neue Reichskanzlei” (Noua Cancelarie a Reich-ului), ”Grossen Empfangssaal” (marea sală de recepție), orele 12,30.

Diplomați germani prezenți în fundal:
– Freiherrn (baronul) Alexander von Dörnberg, Chef des Protokolls im Auswärtigen Amt (şeful Protocolului de la Ministerul Afacerilor Externe din Berlin);
– Dr. Paul Otto Schmidt, Chefdolmetscher des Auswärtigen Amtes (şef interpret al Ministerului Afacerilor Externe);
– Dr. Paul Karl Schmidt, Abteilungsleiter Presse / Nachrichten im Auswärtigen Amt (director de presă/știri în Ministerul de Externe);
– Dr. Erich Kordt, Leiter des Ministerbüros bei Ribbentrop (șeful biroului ministrului Ribbentrop);
– Ernst Wilhelm Bohle, Chef der Auslandsorganisation der NSDAP (şeful Organizaţiei Internaţionale a NSDAP);
– Werner Lorenz, Leiter der Volksdeutschen Mittelstelle in der Reichsführung SS (șeful oficiului central al etnicilor germani în comandamentul SS);
– Freiherrn (baronul) Ernst v. Weizsäcker, Staatssekretär (secretar de stat);
– Dr. Ernst Woermann, Unterstaatssekretär (subsecretar de stat);
– Dr. Friedrich Gaus, Unterstaatssekretär (subsecretar de stat);
– Dr. Otto Dietrich, Reichspressechef (șeful de presă al Reich-ului);
– Gustav Adolf v. Halem (diplomat);
– Emil Wiehl (diplomat);
– Wilhelm Keppler (diplomat).

– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza (la masă, stânga);
– Ministrul României la Berlin – Constantin-Paul Grecianu (fundal dreapta, în profil).

Discursul ministrului Joachim v. Ribbentrop, după semnarea protocolului.
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza (la masă, stânga);
– Ministrul României la Berlin – Constantin-Paul Grecianu (în fundal, stînga).

Discursul Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu.
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza (la masă, stânga);
Berlin, ”Neue Reichskanzlei” (Noua Cancelarie a Reich-ului), ”Grossen Empfangssaal” (marea sală de recepție).

Primirea Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu, ”pentru convorbiri politice cu Führerul şi Dl. von Ribbentrop”.
– Julius Schaub, SS-Führer (adjutantul personal al lui Adolf Hitler) (stânga, aproape ascuns);
– Dr. Otto Meissner. Staatsminister, Chef der Präsidialkanzlei (Ministrul de Stat, Şef al Cancelariei Prezidenţiale) (centru, cu spatele);
Berlin, ”Neue Reichskanzlei” (curtea interioară), aproximativ orele 14,00.

Conducătorul Statului Român – Generalul de corp de armată Ion Antonescu în vizită la Berlin, pentru semnarea ”Pactului Tripartit”. Berlin – 22 Noiembrie 1940

26/11/2010

Sosirea la gara Anhalt (Anhalter Bahnhof).
În prim plan, de la stânga:
– Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel ( Comandantul Suprem al Armatei);
– Dr. Paul Otto Schmidt (şef interpret al Ministerului Afacerilor Externe);
– General de corp de armată Ion Antonescu;
– Reichsaussenminister Joachim v. Ribbentrop (Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului);
În fundal dreapta:
– Chef des Protokolls im Auswärtigen Amt, Freiherrn (baronul) Alexander von Dörnberg (şeful Protocolului de la MAE din Berlin).
Berlin, gara Anhalt (Anhalter Bahnhof), orele 10,15

Gen. Ion Antonescu salută compania de onoare (Ehrenkompanie) aliniată în fața gării Anhalt.
În fundal centru (în negru), de la dreapta:
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza (14 septembrie 1940 – 26 ianuarie 1941);
– Ministrul României la Berlin – Constantin-Paul Grecianu.
Berlin, gara Anhalt (Anhalter Bahnhof), orele 10,15

Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu după depunerea unei coroane la Cenotaful (Ehrenmal) din bulevardul ”Unter den Linden”.
În prim plan stânga:
– Stadtkommandant Generalleutnant Ernst Seifert.
În fundal centru:
– Ministrul Afacerilor Străine – Prințul Mihail Sturdza.
Clădirile din fundal, de la stânga:
– ”Berliner Stadtschloss” (Palatul orașului Berlin);
– ”Stadtkommandantur” (Comandamentul orașului);
– ”Kronprinzenpalais” (Palatul prințului moștenitor).
Berlin, orele 11,45

Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu părăsește Castelul (Schloss) Bellevue (casa de oaspeți a Reich-ului) , pentru ”audiența oficială” la Führer de la ”Neue Reichskanzlei” (noua cancelarie a Reich-ului)  programată la orele 15,00.

Conducătorul Statului Român după ”audiența oficială” la Führer, la părăsirea ”Neue Reichskanzlei” (curtea interioară).
De la stânga:
– SS-Führer Julius Schaub (adjutantul personal al lui Adolf Hitler);
– Gruppenführer des NS-Kraftfahrerkorps (NSKK) Albert Bormann (aproape ascuns) (Lider de grup al Corpului conducătorilor auto);
– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Staatsminister, Chef der Präsidialkanzlei Dr. Otto Meissner (Ministrul de Stat, Şef al Cancelariei Prezidenţiale).

Sosirea la recepția de la Hotelul Adlon, oferită de către Joachim v. Ribbentrop.
De la stânga:
– Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu;
– Reichsaussenminister Joachim v. Ribbentrop (Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului);
– Chef des Protokolls im Auswärtigen Amt, Freiherrn (baronul) Alexander von Dörnberg (şeful Protocolului de la MAE din Berlin).
Berlin, Hotelul Adlon, bulevardul ”Unter den Linden”, orele 18,00.

Generalul de divizie Ion Antonescu, aici în calitate de Ministru al Apărării Naţionale (28 Decembrie 1937 – 30 Martie 1938) în timpul unui discurs la ”Societatea Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere Proveniţi din Activitate (S.O.R.P.A.)”. București – 1938

19/11/2010

Generalul Ion Antonescu, primește în audiență pe Generalforstmeister Friedrich Alpers (dreapta). București – 13 Mai 1941

12/11/2010

Generalul Ion Antonescu, ”Marţi 11 martie 1941”. București – 11 Martie 1941

05/11/2010

Generalul Ion Antonescu, ”Marţi 11 martie 1941”. București – 11 Martie 1941

05/11/2010

Mareșalul Ion Antonescu la vila de la Predeal. Predeal – 23, 24? Noiembrie 1941

29/10/2010

Mareșalul Ion Antonescu vizitează un Cimitir de Onoare al Soldaților Eroi, căzuți la datorie dincolo de Nistru. Transnistria – 29 August 1941

24/08/2010

Mareșalul Ion Antonescu, salutat la aeroport de către General der Infanterie Joachim von Kortzfleisch (dreapta), Generalul Petre Dumitrescu (al doilea dreapta), în fundal un avion Junkers Ju-52. La sud de Kharkov – 19 Iunie 1942

03/08/2010

Generalul Ion Antonescu în timpul unei inspecții pe front. Basarabia – Iulie 1941

12/07/2010

Basarabia – 00 Iulie 1941

Mareșalul Ion Antonescu pe coperta ”Der Adler” ediția românească, în dreapta Luftwaffe Generalfeldmarschall Wolfram Freiherr von Richthofen, Comandantul Luftflotte 4, Generalfeldmarschall-ul poartă pe mâna dreaptă banderola comemorativă “Jagdgeschwader Frhr. v. Richthofen Nr. 1 1917/18” destinată doar celor ce au servit în unitatea vărului său Manfred Freiherr von Richthofen ”Baronul Roșu” în timpul Primului Război Mondial

06/07/2010

Mareșalul Ion Antonescu la Führerhauptquartier ”Wolfsschanze”, Rastenburg, Ostpreußen (Prusia Orientală). În fundal de la stânga: Dr. Paul Otto Schmidt (şef interpret al Ministerului Afacerilor Externe), aproape ascuns Generalfeldmarschall Wilhelm Keitel (Comandantul Suprem al Armatei), Oberstleutnant Eckhard Christian și Generaloberst Franz Halder (Şeful Statului Major General al Armatei). Wolfsschanze – 11 Februarie 1942

01/06/2010

Mareşalul Ion Antonescu în vizită la OKW (înaltul comandament al Wehrmacht-ului). Mareşalul Ion Antonescu şi Generaloberst Franz Halder (dreapta) în compania unor ofiţeri. – Martie 1942

05/05/2010

Mareşalul Ion Antonescu, OKW - Martie 1942

Mareşalul Ion Antonescu și Generaloberst Ferdinand Schörner, comandantul Grupului de Armate Sud Ucraina (Heeresgruppe Südukraine), pe un aerodrom de campanie. Moldova – Mai 1944

04/05/2010

Mareșal Ion Antonescu România, Moldova – Mai 1944

Vizita Mareşalului Ion Antonescu la castelul Klessheim în Salzburg. Ministrul de Externe German, Joachim von Ribbentrop (dreapta) oferă rămas bun la aeroport. Salzburg – 14 Aprilie 1943

14/04/2010

Mareşal Ion Antonescu. Salzburg – 14 Aprilie 1943


%d blogeri au apreciat asta: