Gheorghe Cojocea † 11 septembrie 2012. Leutnant în Wehrmacht, supravieţuitor a celei mai mari bătălii de tancuri din istorie – Unternehmen Zitadelle.

”Bombe pentru bolșevici!” (de tipul Panzerbombe Cylindrich – PC 1400 ”Fritz” pe un aerodrom din Moldova). Moldova – August 1941

Stenograma întocmită de Paul Otto Schmidt, la 10.VIII.1941, pe marginea întrevederii Adolf Hitler – Ion Antonescu, Berdicev (Ucraina), 6 august 1941

Führerul a înmânat, personal, Generalului Antonescu Crucea de Cavaler, în prezenţa feldmareşalilor Keitel şi von Rundstedt, a Generalului Jodl şi a colaboratorilor lor. Antonescu a fost însoţit de şeful său de Stat Major (Generalul Alexandru Ioaniţiu) şi un aghiotant.

Înainte de înmânarea decoraţiei, Führerul a declarat că, în urmă cu un an, când a decis să acorde României garanţii de inviolabilitate a frontierelor, a fost conştient că această măsură, ca şi celelalte care au urmat mai târziu, va determina Rusia, mai devreme sau mai târziu, să devină inamicul implacabil al Germaniei. În cursul ulterior al evenimentelor, Rusia a făcut, apoi, tot mai multe încercări de şantaj, aşa că el (Führerul) a trebuit să se hotărască pentru a acţiona rapid, ca să o ia înaintea inamicului, care, aşa cum ştim acum, era incredibil de bine înarmat. În legătură cu asta, el (Führerul) a întrebat România ce atitudine ar dori să adopte. Faptul că această ţară luptă astăzi de partea Germaniei, după ce a depăşit criza internă, într-o perioadă scurtă, se datorează exclusiv Generalului Antonescu, al cărui curaj, hotărâre, devotament şi voinţă de a munci au reprezentat valori ce nu pot fi măsurate cu exactitate, dar care au avut o extraordinară influenţă în desfăşurarea evenimentelor. Încă de la început Antonescu a avut încrederea personală a Führerului.

De când armele au început să vorbească, Generalul a arătat curaj şi calităţi de conducător. Fără ezitare, el s-a plasat imediat de partea Germaniei şi în scurta perioadă de când conduce România a realiza lucruri extraordinare. În aceste condiţii, este o plăcere şi o mare satisfacţie pentru Führer să ştie că unităţi germane sunt, de asemenea,
sub comanda Generalului Antonescu (Referire la Grupul Antonescu, Armatele 3 şi 4 Române, Armata 11 Germană).

Eliberarea Basarabiei reprezintă primul succes pentru Antonescu şi el (Führerul) vrea să folosească această ocazie pentru a conferi Generalului Antonescu decoraţia prin care naţiunea germană răsplăteşte curajul, eroismul şi calităţile de conducere ale oamenilor ei.

Generalul Antonescu a mulţumit în modul cel mai sincer pentru atitudinea înţelegătoare pe care Führerul a arătat-o întotdeauna faţă de el. Acceptă cu bucurie decoraţia în numele Armatei Române şi al poporului român. În felul acesta, el repetă asigurarea pe care i-a dat-o deja Führerului la prima întâlnire cu el, şi anume că Germania poate conta fără rezerve pe poporul român, pentru că, la urma urmelor, nu Generalul Antonescu singur a mers cu Germania; în spatele lui s-a aflat întregul popor. Germania poate avea încredere şi în viitor în viteaza şi onesta naţiune română. România se
simte onorată că poate lupta împotriva duşmanului comun alături de Germania şi, astfel, să-şi contribuie la apărarea civilizaţiei.
Apoi, Führerul a conferit Generalului Antonescu Crucea de Cavaler, precum şi Crucea de Fier, clasa I şi a II-a.

Într-o scurtă convorbire, în prezenţa Feldmareşalului Keitel şi a colonelului Schmundt, care a urmat conferirii decoraţiei, Führerul a declarat că clarificarea rapidă a relaţiilor cu Rusia a fost foarte importantă. La începutul lui iunie el a avut convingerea că orice alt efort pentru a ajunge la o astfel de clarificare era tratat de ruşi într-o manieră de
tergiversare, astfel încât conflictul inevitabil putea numai să fie amânat pentru cel mult una sau două luni. În felul acesta, el s-ar fi declanşat într-o perioadă nefavorabilă pentru Germania, întrucât după mijlocul lunii august şi începutul lunii septembrie era dificil, din cauza vremii, să se înceapă o operaţiune militară împotriva Rusiei (Chiar şi aşa, faţă de programarea iniţială a Operaţiunii „Barbarossa”, cel mai târziu la data de 1 mai 1941, atacul contra URSS a fost amânat din cauza conflictului din Balcani, astfel că, ulterior, săptămânile pierdute au fost luate în calcul pentru a se explica eşecul din faţa Moscovei (decembrie 1941) şi – probabil – al întregii campanii din Est !).

După lungi deliberări şi după o examinare profundă a propriei sale conştiinţe, el (Führerul) a ajuns la convingerea că lupta era iminentă. El mulţumeşte României pentru că şi-a dat seama imediat care este situaţia în ceea ce o priveşte şi nu a făcut nici un fel de dificultăţi.

Problemele care trebuie să fie rezolvate sunt aceleaşi ca la începutul campaniei, adică mai întâi distrugerea forţei vii a inamicului şi, apoi, distrugerea sau capturarea centrelor industriale puternice şi a bazelor de materii prime ale Rusiei. În ceea ce priveşte prima chestiune, adică distrugerea forţei vii a duşmanului, ruşii înşişi au răspuns în maniera în care Führerul sperase întotdeauna, aproape sigur, fără însă a avea o certitudine.

Ei au acceptat lupta în apropierea frontierei. Ţinând seama de concentrarea extraordinară a forţelor lor, probabil că nu le-a mai rămas nimic altceva de făcut, întrucât o retragere a unor mase puternic concentrate nu mai era posibilă. În felul acesta, cea mai mare parte a armatei a suferit o înfrângere zdrobitoare, fiind făcută fie prizonieră, fie alungată. Numai resturi ale acestora au reuşit să stabilească un nou front. Acestea însă sunt datorate forţei de calitate mai slabă.

Rezultatele înaintării germane pot fi apreciate după numărul prizonierilor şi mărimea prăzii: 900 000 prizonieri, 10 000 avioane, 13 000 tancuri, 10 400 tunuri şi au fost capturate cantităţi considerabile de alte materiale. Întrucât, conform experienţei războiului mondial, sunt cel puţin doi răniţi la un prizonier, şi ruşii au luptat de data asta cu un fanatism deosebit, s-ar putea presupune că au fost scoşi din luptă 3 până la 4 milioane de soldaţi ruşi. Că ruşii au suferit pierderi grele este indicat şi de faptul că au fost combinate unele unităţi. În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, anume ocuparea sau distrugerea centrelor industriale sau a bazelor de materii prime, el (Führerul) speră ca luna
viitoare să fie posibilă ocuparea Leningradului, cu centrul său industrial, regiunile mineraliere din sudul Ucrainei, zona industrială din jurul Harkovului şi zona industrială a Moscovei.

El speră să atingă aceste obiective înainte de începerea vremii nefavorabile.
Führerul a apreciat că următorul obiectiv major este atacarea Leningradului, care poate să înceapă peste două zile, îndreptarea unor „bucle” care mai persistă încă pe linia frontului şi distrugerea unităţilor care sunt încercuite în „pungi”. În continuare, trebuie să se înainteze în sud spre zonele mineraliere şi, în final, ca ultimă operaţiune, trebuie luată Moscova.

Chiar dacă s-ar fi obţinut rezultate mai mari decât cel care au fost obţinute acum, n-ar fi fost totuşi posibilă o înaintare mai rapidă, din cauză că nu s-ar fi putut asigura aprovizionarea. În aceste condiţii, a fost un succes pentru Germania că, practic, ea a putut să repună în funcţiune întreaga reţea de căi ferate în teritoriul ocupat, în parte cu material rulant rusesc, dar şi cu material rulant german, după schimbarea ecartamentului. În toate condiţiile însă aprovizionarea trebuie asigurată înainte de începerea următoarei înaintări, dacă nu se doreşte repetarea aceleiaşi erori pe care a făcut-o o altă binecunoscută personalitate (Napoleon în 1812 !) în timpul acţiunilor împotriva Rusiei.
În continuare, Führerul a discutat cu Antonescu unele probleme strategice, precum modul de acţiune în Ucraina, în special cu privire la posibilitatea de a împinge forţele ruseşti din sudul Ucrainei într-o „pungă”, încercuită de câteva divizii de tancuri.

Antonescu a confirmat această posibilitate şi a explicat, cu ajutorul hărţii, planurile pe care le are în ceea ce priveşte Grupul de Armate aflat sub comanda sa. El a menţionat, în acest sens, că în zona în care acţionează el a lichidat toate punctele de rezistenţă în două săptămâni; şi a insistat, în mod repetat, că, după lichidarea diverselor „pungi”, acolo se află concentrate prea multe trupe, astfel că poate exista pericolul unor dificultăţi în aprovizionare. El a sugerat ca în primul rând diviziile italiene, care au fost aduse acum, să fie deplasate mai departe spre nord, ca să poată fi astfel prevenită aglomerarea de trupe.
Führerul a răspuns că au fost deja date ordinele necesare pentru deplasarea italienilor şi pentru direcţionarea generală a trupelor spre nord.

Antonescu a declarat, în continuare, că vrea să ocupe în sud nu numai Odessa, ci şi Sevastopolul şi Crimeea, ca să cuprindă astfel şi bazele aeriene ale ruşilor de pe care aviaţia acestora, cu noile lor bombardiere ce au o viteză de 500 km, bombardează Constanţa.
Cu ajutorul hărţii, Antonescu a prezentat mai departe planurile sale privind înaintarea în Ucraina spre est şi sud a trupelor pe care le comandă, fără să prevadă totuşi date precise în legătură cu aceasta. El a indicat numai prin gesturi cu mâna direcţia generală de înaintare pe care o avea în vedere.
După încheierea discuţiei, Führerul a avut o întâlnire cu Feldmareşalul von Rundtsedt, în timp ce Antonescu era informat, într-o încăpere alăturată, despre intenţiile germane privind Kievul etc., de către colaboratori importanţi ai Feldmareşalului von Rundtsedt.

(DGFP, Series D, vol. XIII, London, HMSO, 1964,
doc. nr. 188, p. 296-299;
Andreas Hillgruber, Les entretiens secrets,
doc. nr. 85, p. 622-626;
Ion Calafeteanu, Români la Hitler,
doc. nr. 13, p. 93-96).

Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea – Jurnalul Maresalului Antonescu, Vol.I 4.IX1940-31.XII.1941

Mulți ani înainte! Dl general de flotilă aeriană (r.) ION DOBRAN – împlinește azi, 5 februarie 2015, frumoasa vârstă de 96 de ani – pe front lt. av., pilot de vânătoare, AS cu 10 victorii confirmate.

Foto © dl Dan Melinte, 18 august 2011 /worldwar2.ro/forum;

Bf 109E-3 „RICA”, detaliu interesant, pe extradosul aripilor se observă benzile galbene pre mai 1941 (intradosul pare revopsit complet albastru), în stânga nr. 23 din Grupul 7 Vânătoare. Karpovka, Stalingrad – noiembrie 1942

Despre „RICA” cartea Romanian Aeronautics in the Second World War 1941-1945 zice că ar fi soţia asului Ioan Mucenica, revista Modelism 1/2002 atribuie acestui avion numărul 22. Dacă nu i-au fost schimbate aripile RICA ar putea fi numărul 8, 24, sau 37 cel cu camuflaj german sub vopseaua verde românească.

Colonelul Willi Langkeit (al doilea stânga), comandantul regimentului de tancuri al diviziei Panzer-Grenadier Großdeutschland, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa III prin Decret Regal nr. 1072 din 30 mai 1944, aici în fața tancului personal, un Panther Ausf. A, undeva la sud de Iași – mai/iunie 1944

Sursa: Horst Scheibert, Panzer-Grenadier Division Großdeutschland und ihre Schwesterverbände Eine Dokumentation in Texten, Bildern u. Ktn., Dörfler Verlag GmbH, 2000;

Ostași ai celebrei divizii Panzer-Grenadier Division Großdeutschland într-un moment de relaxare pe frontul din Moldova, cascadorul de ocazie este Uffz. Beetz al Pz. Füs. Rgt. Probabil fotografia este luată după bătălia de la Târgu Frumos din aprilie/mai, posibil undeva la sud de Iași – mai/iunie 1944

Sursa: Horst Scheibert, Panzer-Grenadier Division Großdeutschland und ihre Schwesterverbände Eine Dokumentation in Texten, Bildern u. Ktn., Dörfler Verlag GmbH, 2000;

Leonard Mociulschi, aici general de brigadă comandant secund al diviziei 4 Munte, fotografia este luată probabil în timpul celui de-al doilea asediu al Sevastopolului, iunie/iulie 1942

Mitralieră AA cvadruplă Maxim model 1931 (M4) de captură. URSS – vara/toamna lui 1941

Gen. Ion Antonescu rostește un discurs cu ocazia plecării lui Wilhelm Fabricius (ministrul Germaniei la Bucureşti, 29 aprilie 1936 – 30 ianuarie 1941). De la stânga: dna Elvira Sima, Horia Sima (vicepreședintele Consiliului de Miniștri), dna Fabricius, gen. Ion Antonescu, dna Tsutsui (soția ministrului Japoniei la București, Kiyoshi Tsutsui). București – 10 Ianuarie 1941

Lt. av. Marinescu Eugen „Matra” † 14 noiembrie 1989. Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, erou „răsplătit” de regimul comunist cu 17 ani de temniță.

La mulți ani! Dl general de flotilă aeriană (r.) DAN STOIAN (n. 13 noiembrie 1919) împlinește azi frumoasa vârstă de 95 de ani. Mulți ani înainte!

Gen. Ion Dumitrache (comandantul Diviziei 2 Munte, 1941-1944).

(fotografie colorată de subsemnatul)
© https://honoretpatria.wordpress.com/

„MS Regele Mihai I decorând drapelul Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” cu ordinul „Mihai Viteazul” cl. III”. București – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941

Regele Mihai și Regina mamă Elena răspund salutului legionarilor cu ocazia manifestației de la Iași, proclamat „Oraș al Mișcării Legionare”, în dreapta Horia Sima, plan secund, centru, în cămașă verde legionară, Ion Antonescu, cel din spatele lui, în straie țărănești, aproape ascuns, Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului. Iași – 8 Noiembrie 1940

Lansarea unui baraj de mine, în imagine probabil un distrugător clasa ”R”, N.M.S. Regele Ferdinand sau N.M.S. Regina Maria. (undeva pe coasta Crimeei?) – Noiembrie 1941

Odessa sub ocupația armatei române (teatrul de operă și balet), în dreapta un camion Tatra T93. – Octombrie 1941

„Populația Odessei îmbrățișează crucea eliberatoare.” – Octombrie 1941

La o zi după cucerirea Odessei, portul. – 17 Octombrie 1941

Coloană de ostași călări avansează spre Stalingrad. Don – Septembrie 1942

IAR-80, aerodromul de campanie Salz. Transnistria – septembrie 1941

Evacuarea Clujului în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940 (foto circa 1-10 septembrie 1940).

Mareșalul Ion Antonescu, aici la o mănăstire aflată în apropierea liniei frontului. – Mai 1944

Alexandru Șerbănescu † 18 august 1944

Armarea unui hidroavion CANT Z.501 Gabbiano din Escadrila 101 Hidro-patrulare (Comandamentul Aero Dobrogea, Flotila de Hidroaviaţie Mamaia). Siutghiol – Iulie 1941

Vânători de munte în marș, în centrul imaginii, camuflat cu ramuri, un tun antitanc Schneider cal. 47mm md.1936 tractat de o șeniletă Malaxa tip UE. Transnistria – Iulie 1941

Pod peste Nistru, posibil în zona Moghilău, în imagine trupe de cavalerie cu uniforme de vară, fixată la șa se observă sabia de cavalerie trupă model 1916 (1882). – Iulie 1941

Coloană blindată în capitala Basarabiei, tancuri R-2 (Skoda S-II-a) și motociclete Zündapp KS 600 cu ataș, motocicliștii poartă bereta neagră a trupelor de tancuri, vestoane de vară și brasardă galbenă de recunoaștere. Chișinău – Iulie 1941

La Nistru, de notat căștile camuflate cu un strat de noroi, în prim plan tunul antitanc Bofors, cal. 37 mm, model 1936. – iulie 1941

O masă festivă în cinstea eliberării Basarabiei. – Iulie 1941 *** Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s-a terminat. Din Carpaţi şi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. Lupta pentru asigurarea dezvoltării noastre, pentru salvarea credinţei, pentru ordine şi pentru civilizaţie, continuă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de Nistru”.

În urmărirea inamicului, majoritatea ostașilor poartă uniforme de vară, din doc, se observă căștile model 1939 care mai poartă cifrul fostului rege Carol II iar în dreapta țeava unei puști-mitralieră Z.B. model 1926/1930. Basarabia – Iulie 1941

În așteptarea ordinului de atac. Basarabia – Iulie 1941

Basarabeni oferă pâine și sare trupelor eliberatoare, în centru un sergent major din Plutonul de Propagandă, se observă emblema PP deasupra buzunarului stâng. Basarabia – Iulie 1941

Ostaşi români întâmpinați cu pâine şi sare într-un sat Bucovinean, de notat ostașul român dotat cu cască de oțel germană model 1935 iar în spatele lui un ostaș cu ecusonul PP (Plutonul de Propagandă). Bucovina – Iulie 1941

Chișinău (în colțul din dreapta jos, un soldat motociclist român – se observă brasarda galbenă de recunoaștere) – Iulie 1941

Chișinău – Iulie 1941

Chișinău – Iulie 1941

Cernăuți – Iulie 1941

Mareșalul Ion Antonescu pe front, în centru col. adj. Mircea Elefterescu, Șeful Cabinetului Militar al Conducătorului. Basarabia – Iulie 1941

Soldat român, servant al unei mitraliere ”Z.B.53, cal.7,92mm, md.1937” (aici folosită ca mitralieră antiaeriană). Basarabia – (4,5?) Iulie 1941

(fotografie colorată de subsemnatul)

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Generalleutnant-ul Hasso von Manteuffel, comandantul diviziei de elită ”Panzer-Grenadier-Division Großdeutschland”, în fundal stânga un general român neidentificat. Moldova (probabil Podul Iloaiei) – 27 mai 1944

Ion Antonescu † 1 Iunie 1946

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Cpt. comandor av. Francisc Galeno (prim plan, stânga), comandantul Grupului 3 Bomb. Picaj „Stuka” (Junkers Ju-87), cu una din mascotele grupului. -aerodromul de campanie- Nicolaev – Mai 1943

Maiorul Ioan Pălăghiţă, Cdt. Bat. 1, Reg. 94, Div. 19 Inf., Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul și unul din cei optsprezece ofițeri români decorați cu Ordinul militar german Ritterkreuz des Eisernen Kreuzes (Crucea de Cavaler a Crucii de Fier), căzut pentru Patrie în timpul luptelor din Kuban – 9 Mai 1943

Avion de transport Junkers Ju 52/3m. Donetsk – Mai 1943

Cadrul nr. 8614 Gardian public, uniformă model 1930 (după accesoriile de culoare albă probabil o uniformă de paradă), iar în fundal câţiva subofiţeri de infanterie (şapci cu bandă albastră, după formă probabil model 1934), în dreapta, cel cu coif, un jandarm. Bucureşti – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941

Stop cadre film Agfa color, 1941 (copie digitală după original aflată în colecția personală)

Mareșalul Ion Antonescu discută cu doi bravi veterani (cel din dreapta poartă o bonetă de veteran decorată cu două galoane de rănit în luptă care sunt vizibile și pe brațul stâng). Basarabia – (probabil) 29 Aprilie 1944

Generalul Constantin Pantazi, ministrul apărării naționale, sărbătorește Paștele alături de ostași. Kuban – Duminică, 25 Aprilie 1943

Punct de observație pe frontul Kubanului. Kuban – 14 Aprilie 1943

(fotografie colorată de subsemnatul)

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Mareșalul Ion Antonescu întâmpinat pe aeroportul din Salzburg de Ministrul Afacerilor Externe al Reich-ului Joachim von Ribbentrop, în fundal se observă aripa avionului personal al Führer-ului, un Focke-Wulf Fw 200 ”Condor”. Salzburg – 12 Aprilie 1943

Camarazi, ostaș român în grad de fruntaș și un soldat german al diviziei ”Panzer-Grenadier-Division Großdeutschland”, în timpul primei bătălii de la Târgu Frumos. Moldova, Târgu Frumos – 6/12 Aprilie 1944

Generalul Petre Dumitrescu, decorat cu Frunze de Stejar la Crucea de Cavaler a Crucii de Fier – 4 Aprilie 1944

Coloană de infanterie în marş spre peninsula Kerci. Kerci – Aprilie 1942

Instructor german al Luftwaffe oferă îndrumări unui sergent român la operarea unui tun antiaerian. Ploiești – Aprilie 1941

Puitorul de mine ”N.M.S. Amiral Murgescu” în timpul unei escorte între Constanța și Sevastopol. Marea Neagră – 5/6 Martie 1943

Canonieră clasa C: ”NMS Eugen Stihi”, „NMS Dumitrescu Constantin” sau „NMS Ghiculescu Ioan”, în timpul unei misiuni de escortă (spre Crimea?). Marea Neagră – Martie 1943

Vânători de munte în timpul luptelor din Caucaz, se observă mitraliera Z.B-53 model 1937, cal. 7,92mm şi puşca ZB model 1924, cal. 7,92mm. Caucaz – Februarie 1943

Poziții defensive pe malul Mării Negre, mitraliera este un ZB-53, model 1937, cal. 7,92 mm, iar ostașul din dreapta este înarmat cu o pușcă sovietică Mosin-Nagant model 1891/30, cal. 7,62 mm (probabil provenită din capturi de la inamic). Caucaz, Novorossiysk – Februarie 1943

București – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941

București – Parada Victoriei, 8 noiembrie 1941, a set on Flickr.

Stop cadre film Agfa color, 1941 (copie digitală după original aflată în colecția personală)

Ostași călare. Cotul Donului – 15 Decembrie 1942

Generalul de brigadă Leonard Mociulschi, comandantul Diviziei 3 Munte, aici în tranșee alături de soldați (decorat cu ”Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” la 18 Decembrie 1943 pentru acțiunile împotriva capului de pod sovietic de pe Dealul Mitridat, sud Kerci). Kerci – 5 Februarie 1944 (fotografie colorată de subsemnatul);

Trei ași căzuți pentru patrie. Peste un an și jumătate de la luarea acestei fotografii nici unul din cei trei vânători nu vor mai fi în viață. Cel care îl felicită pe comandantul Grupului 7 Vânătoare, cpt. av. Alexandru Șerbănescu (47 victorii, căzut la 18 august 1944), este cpt. av. Lucian Toma (13 victorii, căzut la 25 septembrie 1944), între cei doi se află adj. rez. av. Constantin Lungulescu (24 victorii, căzut la 24 iunie 1944). Fotografia este luată în primăvara lui 1943 pe aerodromul de la Plavograd, URSS.

Sursa foto:  Dan Melinte, Teodor Moroșanu, Romanian Fighter Colours 1941-1945; Originalul acestei fotografii se află în colecția domnului Dan Antoniu.

Recruți din renumitul Batalion de Gardă Regală, unitate de elită formată exclusiv din fii de țărani, depun jurământul în fața Regelui Mihai I. Sinaia – 11 aprilie 1942

Comunicatul nr. 6 din 25 iulie 1941: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s-a terminat. Din Carpaţi şi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. Lupta pentru asigurarea dezvoltării noastre, pentru salvarea credinţei, pentru ordine şi pentru civilizaţie, continuă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de Nistru”.

(sursa info: Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea – Jurnalul Mareșalului Antonescu, Vol.I); Sursa foto: Armata Română în Al Doilea Război Mondial, Ed. Meridiane, București 1995;

Generalul Ion Antonescu asistă la slujba de parastas a Regelui Ferdinand I. Primul din dreapta, Col. Adj. Mircea Elefterescu, Șeful Cabinetului Militar al Conducătorului. Biserica mănăstirii Curtea de Argeș, 20 iulie 1941

Tancuri R-2 (Skoda S-II-a) din Regimetul 1 Care de Luptă, Divizia 1 Blindată, pe o stradă din apropierea Catedralei Mitropolitane, imaginea este luată dintr-un Volkswagen Kübelwagen (VW Typ 82) al corpului 54 armată german. Chișinău – 16 Iulie 1941

De la stânga: General Aurelian Son (?!) (cdt. al Corpului 5 A. 1941-1943), General der Infanterie Arthur Hauffe (şeful Misiunii Militare Germane, 1941-43), M.S. Regele Mihai I, Conducătorul Statului – Gen. Ion Antonescu. Miercuri, 9 iulie 1941.

Un cimitir de onoare al ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei, în fundal orașul Bălți, în centrul imaginii se observă catedrala Sfântul Nicolae (clopotnița din dreapta a fost distrusă în 1965). Foto ca. 1941

Pilotul de vânătoare, cdor. av. Dragoș Stinghe (n. 25 martie 1920, pe front locotenent), erou cu peste 100 misiuni de război, a trecut la cele veșnice ieri 23 iunie 2013. PATRIA RECUNOSCĂTOARE!

Sursă știre: dl Claudiu Stumer/ @worldwar2.ro/forum
Foto: lt. av Dragoș Stinghe în carlinga avionului Messerschmitt  Bf 109G-2, 14 galben, ”Monika”. Cehoslovacia – primăvara lui 1945! (sursa foto: Dan Melinte, Teodor Moroșanu, Romanian Fighter Colours 1941-1945);

Populația locală, eliberată de sub teroarea bolșevică, salută trupele române eliberatoare, în stânga, un camion ”Tatra T93”. Basarabia – (5,6?) Iulie 1941

Vânători de munte sculptează o Troiță în memoria camarazilor căzuţi. Ziua Eroilor, Crimea – 3 Iunie 1943

N.M.S. ”Vântul” (nr.5) și N.M.S. ”Vijelia” (nr.6), vedete torpiloare de tipul ”Power”. Autorul fotografiei color este comandantul secund al N.M.S. ”Vijelia” (nr.6), aspirant Marcel Diaconescu. Ca. 1943.

Sursa foto: Vedetele Torpiloare din Marina Română – Cristian Crăciunoiu, Ed. Modelism, București 2003;

Sus: Contraamiralul Ioan Georgescu prezintă M.S. Regelui Mihai l membrii Statului Major al Marinei Regale, rândul 1: c-am Georgescu Ion, M.S. Regele Mihai, gen. Șova Nicolae, cdr. Roman August, cor. Zlatian Paul, cdr. Bardescu Nicolae (Bombardescu), cdr. av. Georgescu C-tin (Şarpele), cdr. Macellariu Horia. Rândul 2: ofiţer infanterist?, ofiţer german de legătură?, cpt. Prejbeanu Iulian, lt. Străjescu Paul, asp. Reus Radu, ?. (Ca. 1942/43 – n.m.) Foto: colecția Cristian Crăciunoiu.

Sursa foto/info: Vedetele Torpiloare din Marina Română – Cristian Crăciunoiu, Ed. Modelism, București 2003;

Vânători de munte în marş spre Sevastopol (pentru a lua parte la ofensiva româno-germană planificată la data de 17 dec.) – (fotogr. colorată de subsemnatul). Crimea – 11 Decembrie 1941

Mitralieră ”Z.B.53, cal. 7,92mm, md.1937” în acțiune, putem observa și căștile tip „olandez” model 1939 (fotografie colorată de subsemnatul). Stalingrad – 17 Septembrie 1942

Vânători de munte luați prizonieri de către un soldat german (în fotografia de jos putem observa un vânător de munte echipat cu o cască germană, aceste căști au intrat în dotarea unor unități de cavalerie și vânători de munte în anul 1943 și au fost purtate, din lipsă de alt echipament, și în timpul campaniei din vest până în octombrie/ noiembrie 1944.). Transilvania – Octombrie 1944

Sursa foto: stop-cadre din documentarul World War II in Colour & HD, Nugus/Martin Productions, 2010; (fotografiile sunt recolorate parțial de subsemnatul). Sursa materialului filmat original alb/negru este „Die Deutsche Wochenschau Nr. 737” din 18 Octombrie 1944;

General (r.) Gheorghe Netejoru, n. 21 iunie 1922 com. Băneasa, jud. Vlaşca – d. 29 noiembrie 2012 Giurgiu, pe front sublocotenent în cadrul Regimentului 2 Artilerie de Gardă. Fotografie luată cu puțin timp înainte de a fi luat prizonier în urma trădării de la 23 august 1944, aici alături de prietena Paula Manolescu (viitoarea soție), care l-a așteptat timp de 10 ani să se întoarcă din lagărele sovietice!

Sursa foto: Şi eu am luptat în Est. Spovedania unui fost prizonier de război, Gheorghe Netejoru, Ed. Militară, 2010; (fotografie colorată de subsemnatul)

EROI, veterani de război (încă) în viață: dl general de flotilă aeriană (r.) ION DOBRAN – împlinește azi, 5 februarie 2013, frumoasa vârstă de 94 de ani – pe front locotenent av. pilot de vânătoare pe avioul Messerschmitt Bf 109, AS cu 10 victorii confirmate, 3 probabile și 1 la sol. Mulți ani înainte! PATRIA RECUNOSCĂTOARE!

Sursa foto: dl Dan Melinte/ @worldwar2.ro/forum (fotografie colorată de subsemnatul)

Azi, 13 noiembrie 2012, dl general de flotilă aeriană (r.) DAN STOIAN (veteran de război, pe front locotenent av. pe bombardierul bimotor Junkers Ju 88 A-4 cu 147 de misiuni de război) împlinește frumoasa vârstă de 93 de ani. Mulți ani înainte! PATRIA RECUNOSCĂTOARE!

În fundal se observă bombardierul Junkers Ju 88 A-4 cu nr.120, avion pilotat pe front de către lt. av. Dan Stoian.

Generalul Ion Antonescu (ridicat la rangul de Mareșal al României prin Decret Regal nr.2352/ 21 august 1941) alături de soția Maria Antonescu, aici probabil în grădina din spatele vilei de la Predeal fotografiați împreună cu cei doi câini ai familiei. Predeal – vara lui (8, 9 Iunie?) 1941

Marți, 11 septembrie 2012, a trecut la cele veșnice dl veteran de război, colonel de tancuri (r) Gheorghe Cojocea (n. 5 aprilie 1922), fost Leutnant în Wehrmacht, supravieţuitor a celei mai mari bătălii de tancuri din istorie – Unternehmen Zitadelle/ 4 – 20 iulie 1943 , de la Kursk (fotografie colorată de subsemnatul).

Sursă știre: worldwar2.ro/forum, sursa foto alb/negru: http://www.evz.ro/detalii/stiri/eu-trebuia-sa-mor-demult-la-kursk-810076.html.

Dna căpitan comandor (r) Mariana Drăgescu, ultima supravieţuitoare din celebra Escadrila Albă*, împlineşte azi, 7 septembrie 2012, venerabila vârstă de 100 de ani. Aici, în această fotografie**, probabil undeva pe aerodromul Kotelnikovo, sud Stalingrad – Septembrie 1942

* (Escadrila Sanitară, redenumită Escadrila 108 Transport Ușor din august 1942 ) ** (fotografie colorată de subsemnatul)

Căpitan av. EROU Alexandru Șerbănescu. 100 ani de la naştere (17.05.1912 – 2012), 68 de ani de la ultima luptă aeriană (18.08.1944-18.08.2012). In Memoriam!

Azi s-a stins din viață dl general (r) Ioan Dicezare (12/08/1916-10/08/2012), ultimul supraviețuitor, care a reușit să iasă din încercuirea de la Stalingrad, al celebrului Grup 7 Vânătoare. Cavaler al Ordinelor: Mihai Viteazul, Virtutea Aeronautică, Coroana României și al ordinului german „Crucea de Fier” clasa I. Erou cu peste 500 misiuni de luptă și un as cu 19 victorii aeriene (16 confirmate și 3 probabile). Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sursa foto: dl Dan Melinte/ @worldwar2.ro/forum

Mareșalul Ion Antonescu, la parada militară de la 10 mai 1943, Ziua Națională a Regatului României (autorul fotografiilor este celebrul fotograf, Willy Pragher). București – 10 Mai 1943

 

Generalul de brigadă Edgar Rădulescu (dreapta), Comandantul Diviziei 11 Infanterie, decorat cu „Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” de către un ofițer german. (la nord de) Iași – 3 Iulie 1944

Generalul aviator Emanoil Ionescu (stânga), Comandantul Corpului 1 Aerian, decorat cu „Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” (10 Mai 1944) de către Luftwaffe Generaloberst Otto Deßloch, comandantul ”Luftflotte 4”. (pe un aerodrom din) Moldova – 7 Iunie 1944

Generalul de divizie Nicolae Tătăranu, Comandantul Diviziei 20 Infanterie, decorat cu „Crucea de Cavaler a Crucii de Fier”, Stalingrad – 17 Decembrie 1942

Foto: Arhiva fam. Tătăranu
Poza poate fi reprodusă doar cu acordul propietarului!

Soldați în tranșee așteaptă un atac sovietic, în prim plan și în fundal pușca ”ZB, md. 1924, cal. 7,92mm”, în centru pușca-mitralieră ”Z.B. -md. 1926/1930” (fotografie colorată de subsemnatul). Cotul Donului – 23 Ianuarie 1943

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri (fotografie colorată de subsemnatul). București – 28 Noiembrie 1940

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri (autorul fotografiei este jurnalistul și fotograful german Wolfgang Weber). București – 28 Noiembrie 1940

Un vânător de munte (Brigada 4 Munte) alături de noul său prieten, probabil o captură de război. Crimea (Feodosia?) – /?/ Ianuarie 1942

Generalul de armată Petre Dumitrescu, aici purtător al Ordinului Mihai Viteazul cl.III (piept) și cl.II, Crucea de Fier cl.I, Crucea de Cavaler a Crucii de Fier cu Frunze de Stejar (fotografie colorată de subsemnatul). / – 9 Iulie 1944

Mareșalul Ion Antonescu (fotografie colorată de subsemnatul). Berlin – 22 Noiembrie 1940

(fotografie colorată de subsemnatul)

© https://honoretpatria.wordpress.com/

Mareșalul Ion Antonescu la vila de la Predeal, aici pozând pictorului Isachi Mirea. Predeal – 23, 24? Noiembrie 1941

Lt. av. Marinescu Eugen „Matra”, EROU cu peste 250 misiuni la inamic, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, „răsplătit” de regimul comunist cu 17 ani de temniță. Aici comandant de bord, obs. bombardier pe bimotorul ”Heinkel He 111 H-3” (fotografie colorată de subsemnatul). Cotul Donului (aerodr. Tacinskaia) – 14 Noiembrie 1942

Soldat român, servant al unei mitraliere ”Z.B.53, cal.7,92mm, md.1937” (aici folosită ca mitralieră antiaeriană). Basarabia – (4,5?) Iulie 1941

Oștași români pe frontul Caucazului, sergentul din prim plan poartă pe umărul drept pistolul mitralieră ”Haenel / Schmeisser M.P.-28/II”, md.1928, cal.9mm. Caucaz – /?/ Septembrie 1942

Soldați români în marș spre front (autorul fotografiei este, corespondentul și fotograful de război german, Walter Vießmann). Transnistria (Iwanowka?) – 23 Septembrie 1941

Un plutonier major (stânga) al unei unități românești de vânători de munte (Divizia 3 Munte?), preia un sector de front de la un ofițer german al ”1. Gebirgs-Division” (fotografia face parte din arhiva Bundeswehr, 1. Geb.-Division). Caucaz – /?/ Septembrie 1942

Mareșalul Ion Antonescu, oferă unui soldat, ca suvenir, capela personală. (autorul fotografiei este celebrul fotograf, Hanns Hubmann). (gara) Tighina – 23 August 1941

Căpitanul av. EROU Alexandru Șerbănescu, comandantul Grupului 9 Vânătoare, 590 misiuni de luptă, 235 lupte aeriene, 47 victorii aeriene confirmate, aici în carlinga avionului ”Messerschmitt Bf 109G-6”. In Memoriam! 18.08.1944 – 18.08.2011 (fotografie colorată de subsemnatul). (aerodromul) Tecuci – Iunie 1944

Recuperarea Basarabiei, ostaș român, probabil al Diviziei 15 Infanterie, înaintează spre Tighina printr-un câmp cu floarea soarelui. (la sud de) Chișinău – 15 Iulie 1941

Locotenentul av. Gheorghe Stroici (stânga), arată unui camarad german pala elicei avionului ”Heinkel He-111H-3”, nr.25? (Grupul 5 Bombardament, Escadrila 78 Bomb.) lovită de un vânător sovietic în timpul primei misiuni de bombardament din timpul campaniei de eliberare a Basarabiei. Moldova (aerodromul Ziliștea) – 22 Iunie 1941

Recuperarea Basarabiei, ostaș român atacă pozițiile sovietice sub protecția tirului artileriei românești. Basarabia – 5 Iulie 1941

Trofeu de război, vânători de munte pozează cu un drapel sovietic capturat. Drapelul aparține, probabil, unei academii militare sovietice și poartă inscripția ”Пролетарии всех стран, соединяйтесь!” (Proletari din toate ţările, uniţi-vă!). Caucaz – 26 Septembrie 1942

Mareșalul Ion Antonescu. (autorul fotografiei este celebrul fotograf și cameraman, Walter Frentz). (posibil) Führerhauptquartier ”Wolfsschanze”, Rastenburg – 10 Ianuarie 1943

Mareșalul Ion Antonescu, alături de cel care îl va trăda, exact peste trei ani de la luarea acestei fotografii. Tighina – 23 August 1941

Camarazi, patru vânători de munte (al doilea, al treilea, al cincilea și al șaselea din stânga), pozează cu celebrul Léon Degrelle (centru), pe atunci ”Leutnant” (locotenent) în ”Wallonische-Infanterie Bataillon 373” (Légion Wallonie), mai târziu, 1944-1945, comandantul diviziei de voluntari ”28. SS-Freiwilligen-Grenadier-Division Wallonien”. Caucaz – 22 August 1942

Soldați EROI români, căzuți la datorie pe frontul Stalingradului. Stalingrad – 19/20 Noiembrie 1942

Vedetele torpiloare de tipul ”Power”. N.M.S. ”Vedenia”(nr.4), ”Vântul”(nr.5), ”Vijelia”(nr.6), ”Viforul”(nr.7), ”Vârtejul”(nr.8), ”Vulcanul”(nr.9). Marea Neagră – 22 Aprilie 1943

Punct de observație pe frontul Kubanului. Kuban – 14 Aprilie 1943

Generalul de armată Petre Dumitrescu, comandantul ”Grupului de armate Dumitrescu”, decorat de Führer cu ”Frunze de Stejar” (4 Aprilie 1944) la ”Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” (1 Septembrie 1942). Obersalzberg, Berghof, Große Halle – /?/ Iunie 1944

Obersalzberg, Berghof, Große Halle – /?/ Iunie 1944

General de corp de armată Ilie Șteflea ?, Șef al Marelui Stat Major. (notă: aici nu este vorba de generalul Șteflea, așa cum am crezut inițial);

Sursa: UfA-Europawoche Nr. 067;

Generalul de divizie Corneliu Calotescu(dreapta), comandantul Diviziei 3 Infanterie, discută situația frontului cu General der Infanterie Friedrich Mieth (prim plan), comandantul IV. Armeekorps. (nord-vest de) Iași – 27 Iunie 1944

Piloți ai ”Grupului 3 Bomb. ușor în Picaj”, dotat cu ”Junkers Ju-87 Stuka”, decorați cu ”Crucea de Fier” de către Luftwaffe Generaloberst Otto Deßloch, comandantul ”Luftflotte 4”. Istmul Perekop – 12 Octombrie 1943

Soldat român, aduce ultimele informații despre pozițiile sovietice, la postul de comandă avansat al Generalleutnant-ului Hasso von Manteuffel, comandantul diviziei de elită ”Panzer-Grenadier-Division Großdeutschland”. Moldova – 8 Iulie 1944

Locotenent Erou Sorin Dascălu, căzut la datorie în luptele de la Tatarca, documente din arhiva O.N.C.E.. Tatarca – 9,10? Octombrie 1941

Locotenent Erou Sorin Dascălu

Cimitirul Eroilor ”General Drăgălina” din Tighina.

Mulțumiri domnului Sorin Vlasie.
Dimensiunile imaginilor sunt aproximativ 1350×900 pixels.

Locotenentul Erou Sorin Dascălu -bunicul domnului Sorin Vlasie-, Regimentul 14 Dorobanți (Roman), Brigada 7 Infanterie, Divizia 7 Infanterie. Căzut eroic la datorie, Odesa – 10 Octombrie 1941

Sublocotenet Sorin Dascălu 1933.

Locotenent Sorin Dascălu (dreapta), alături de camarazi ai Regimentului 14 Dorobanți (Roman).

Locotenent Sorin Dascălu (prim plan).

Locotenent Sorin Dascălu, alături de soția Maria, vara lui 1941.

Locotenent Sorin Dascălu, alături de soția Maria, vara lui 1941.

Locotenent Sorin Dascălu, alături de soția Maria, vara lui 1941.

Locotenentul EROU Sorin Dascălu, CĂZUT LA DATORIE, Odesa – 10 Octombrie 1941

Mormântul locotenentului Erou Sorin Dascălu din Cimitirul Eroilor ”General Drăgălina” din Tighina.

Mormântul locotenentului Erou Virgil Pântea, căzut eroic la datorie la 24 August 1941, prietenul locotenentului Erou Sorin Dascălu.

Cimitirul Eroilor ”General Drăgălina” din Tighina 1942.

Mulțumiri domnului Sorin Vlasie.
Pozele pot fi reproduse doar cu acordul propietarului!

Mareșalul Ion Antonescu, expune situația frontului. În dreapta, General de corp de armată Nicolae Ciupercă, comandantul Armatei a 4-a. Tighina – 23 August 1941

Generalul Ion Antonescu, la parada militară de la 10 mai 1941, Ziua Națională a Regatului României. București – 10 Mai 1941

De la stânga: Majestatea Sa Regina-mamă Elena, D-na Maria General Antonescu. București – 10 Mai 1941

Fundal, de la stânga: Patriarhul României Nicodim Munteanu, Majestatea Sa Regina-mamă Elena, D-na Maria General Antonescu. București – 10 Mai 1941

Generalul Ion Antonescu (dreapta), alături de Majestatea Sa Regina-mamă Elena, în timpul unei plimbări pe Calea Victoriei. București – 27 Septembrie 1940

Generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român şi Preşedintele Consiliului de Miniştri, alături de Mihai Antonescu (plan secund) pe treptele Palatului Cantacuzino, sediul Președinției Consiliului de Ministri. București – 18 Septembrie 1940

Submarinul ”N.M.S. Delfinul” se pregătește pentru cea de-a cincea crucieră, 2 – 7 noiembrie, din zona Sevastopol. Constanța – 30 Septembrie 1941

Submarinul ”N.M.S. Delfinul” se pregătește pentru cea de-a treia crucieră, 12 – 20 august, din zona Odesa. Constanța – 11 August 1941

Distrugător clasa ”R” în misiune (fundal), ”N.M.S. Regele Ferdinand” sau ”N.M.S. Regina Maria”. Marea Neagră – 31 Mai 1943

Mareșalul Ion Antonescu (dreapta), Majestatea Sa Regina-mamă Elena și Mihai Antonescu (stânga), primesc în Sala Tronului felicitările Guvernului. București – 1 Ianuarie 1942

Mareșalul Ion Antonescu (dreapta), Majestatea Sa Regina-mamă Elena, Mihai Antonescu (al treilea stânga) și oficiali ai guvernului participă la ”Te Deum”-ul oficiat cu prilejul noului an. București, Catedrala Patriarhală – 1 Ianuarie 1942

Puitorul de mine ”N.M.S. Amiral Murgescu” în camuflaj de război. (N.M.S.-Nava Majestății Sale). Constanța? – 11 Septembrie 1942

Mitralior de bord al unui bombardier ”Heinkel He-111H-3” operează o mitralieră ”Rheinmetall MG 15, cal. 7.92 mm”, în stânga se observă o antenă de radiolocație (în formă de cerc). Cotul Donului (aerodromul Tacinskaia) – 20 Septembrie 1942

Pilot și observator al unui bombardier bimotor ”Heinkel He 111 H-3”. Cotul Donului (aerodromul Tacinskaia) – 20 Septembrie 1942

Bombardierul mediu ”Heinkel He-111H-3”, avion nr.18, Flotila 2 Bombardament, Grup 5 Bdt., Escadrila 79?(80?) Bdt., fotografiat dintr-un cort de campanie. Cotul Donului (aerodromul Tacinskaia) – 20 Septembrie 1942

Generalul de corp de armată Corneliu Drăgălina, comandantul Corpului 6 Armată. (”Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” – 9 August 1942). Stalingrad – 4 Octombrie 1942

Generalul de brigadă Leonard Mociulschi, comandantul Diviziei 3 Munte, în tranșee alături de soldați. (”Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” -18 Decembrie 1943). Kerci – 5 Februarie 1944

Colonelul Radu Korne, comandantul Diviziei 8 Cavalerie, decorat cu ”Crucea de Cavaler a Crucii de Fier” de către Generaloberst Hermann Hoth, comandantul ”4. Panzerarmee” (Armata 4. Blindată) și a ”Armeegruppe Hoth” (Grupul de Armate Hoth). Stalingrad – 18 Decembrie 1942

Material de război sovietic distrus de Armata Română în zona Stalingrad. Stalingrad – 20, 29 Septembrie 1942